luni, 4 aprilie 2016

Galceava papilor

Papalitatea pare astăzi o instituție sacră. Poate chiar este. In orice caz istoria consemnează un episod destul de simpatic legat de sacralitatea alegerii Papei și a influentelor politicului în viata religioasă.
La moartea papei Grigore XI ( anul 1378) , poporul Romei impune alegerea unui papă italian. Si cum vox populi, vox Dei, cardinalii îl aleg pe arhiepiscopul de Bari, care devine papa Urban VI.
Urban VI era un pic cam ciudătel, intrigant și dezechilibrat, fapte ce atrag dezaprobarea cardinalilor. Care, pe ascuns inițial, complotează și aleg un alt papă. Un antipapă. Francezul Robert de Geneva care devine papa Clement VII. Deși pare ciudată alegerea unui alt papă și coexistenta a doi papi simultan, papa Clement VII obține recunoașterea ca papă de către Franța, Portugalia, Castilia și Scoția. Anglia și aliații ei ( vorbim de perioada războiului de 100 de ani ) rămân însă cu papa italian. Urban VI.
Situația pare ciudată și papalitatea, aleasa Domnului pe Pământ, par a pierde credibilitate. Asa că domnii cardinali se întâlnesc și, pentru a rezolva problema celor doi papi, aleg un al treilea papă. Cum este vorba copilăriei ? Când doi se cearta, al treilea câștigă ? Deci al treilea papă simultan: papa Alexandru V. Cu sediul papalității la Pisa.

Șarada se termina când, exasperat de situația ridicola, împăratul german Sigismund reface unitatea catolică punând un al patrulea papă , Martin V, și anulând primele trei alegeri papale. Jos Urban VI, Clement VII și Alexandru V. Doar Martin V.
Atât de mare a fost dorința împăratului sa îl pună papă pe Martin V încât nu a mai contat că el, deși era nobil, nu era preot. Detalii. Il face imediat preot. Si papă. Si cam asta e tot.

PS : nu sunt ateu sau eretic. Ci doar bine informat.






Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Unind puncte pe hârtia memoriei.

  Când ești in zona Varna este recomandabil sa vizitezi Balcicul. Un motiv ar fi ca in zona nu ai multe locuri demne de vizita (in afara ora...