[...] cel mai rau lucru care poate fi retinut impotriva adeptilor Porticului ( stoicii) este tristetea, acedia pe care acestia o genereaza plasand atat de sus virtutile, incat ele raman imposibil de atins. Oamenii sunt indemnati sa se comporte ca niste eroi: nereusind sa o faca, ei tanjesc intr-o melancolie iremediabila. Aceasta etica inumana, chiar in sens etimologic , declanseaza pasiuni omenesti, foarte omenesti, tinand de nemultumirea de sine. O nemultumire vinovata.
In sustinerea stoicismului ( da, am uneori nevoie sa ii sustin ) as spune insa ca in timpurile noastre avem o imensa nevoie de stoici si chiar de exagerarile lor. Este necesara chiar si aceea acedia in fata pierderii punctelor cardinale morale, etice si metafizice.
Pentru o redresare pe termen scurt si mediu avem nevoie atat de idealismul platonician cat si de stoicism. Hedonistii vor continua sa exista, sa se bucure si sa domine din umbra culturii filosofice. Dupa 2000 de ani de represiuni hedonismul a invatat sa prospere in umbra si sa astepte.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu