Iubiti statul !

 Ieri am avut un control din partea ANAF. Iritarea mea a venit Doar din cauza faptului ca in ultimele 12 luni am avut 8 controale din partea statului roman. Altele din partea unor Autorități de Management. Irelevant.
 Am constat ca lumea ma compătimea și mai ales ca exista o repulsie masiva împotriva controalelor statului ( nu, nu voi comenta deloc acțiunea ANAF/ Antena 3 care este un circ mediatic).
 Ca cetățeni ai României trebuie sa iubim statul roman. Noi suntem parte a acestui stat. Bun, prost, corupt, imbecil, statul este cel care ne apără si rog a nu se confunda esența statului si , prin extensie a organelor sale de control, cu vremelnica conducere a acestuia. Statul roman sper sa fie milenar si sa fie iubit de toți romanii. Pentru existenta lui strămoșii noștri au murit. Milioane. Uciși, torturați, pe front, in răscoale. Statul roman s-a construit pe un munte de oase.
 Aici însă as aduce în discuție pilda morții lui Socrate, probabil unul dintre cei mai virtuoși si înțelepți oameni care i-a cunoscut istoria lumii.  Nu voi face rezumatul Procesului. Mai mult, dacă nu ati citit dialogul lui Platon, nu continuați aceasta lectura.
 Pus in fata unei injuste condamnări la moarte, Socrate refuza orice cale de a scăpa, cai oferite de fidelii lui prieteni, motivând astfel : nu pot sa ma bucur de beneficiile aduse de existenta statului ca apoi sa nu ma supun si pedepselor acestuia, oricât de nedrepte.
 Atâta timp cat ne bucuram de beneficiile existentei Statului ( infrastructura de utilități , apărarea militara, protecția civila prin politie, asistenta medicala, protecție sociala etc. ) NU POT si nu am voie sa ma sustrag si pedepselor aplicate de acesta.
 Imperfect , condus uneori de imbecili, capusat de diferiți politicieni , incapabil deocamdată sa ne asigure bunăstarea generala... asa este dar... imaginați-vă cum/ dacă ați putea trai o săptămâna fără existenta statului. Încercați zilnic sa îmbunătățiți existenta si performantele statului roman dar..iubiți-l.
 Si supuneți-vă statului dacă va bucurați de beneficiile aduse de el. Nu exista Drepturi fără Obligații.

Rousseau

Oricine ai fi, tu care vrei sa cunosti un om, incumeta-te sa citesti cele cateva randuri care urmeaza si-l vei cunoaste deplin pe J. J. Rousseau.

A! Zulietta! Nu te stradui sa-ti imaginezi farmecele si gratiile acestei fete, vraja ei, caci vei ramane departe de adevar. Fecioarele din manastiri sunt mai putin proaspete, frumustile din haremuri mai putin aprige, huriile din rai mai putin atatatoare. Am intrat in odaia ei ca in sanctuarul iubirii si al frumusetii; vazand-o, mi s-a parut ca vad insasi divinitatea. De o desfatare mai dulce n-au avut parte inima si ochii vreunui muritor! Ah, daca as fi putut, macar o singura clipa, s-o gust deplina si intreaga...! Insa cand, dupa primele vorbe schimbate, am aflat pretul farmecelor si mangaierilor ei, flacarile care ma mistuiau s-au prefacut brusc intr-un frig de moarte, picioarele m-au lasat si, gata sa lesin, m-am asezat si-am inceput sa cant ca un copil. Zulietta s-a ridicat indata si, plimbandu-se prin camera si fluturand din evantai, mi-a zis cu un ton rece si dispretuitor: Zanetto, lascea le donne, e studia la matamatica, adica “Zanetto, lasa-te de femei si apuca-te de matamatica”.

Contractul social (rep.)

Societatea este, intr-adevar, rezultatul unui contract ....devine un parteneriat nu doar intre cei ce sunt in viata, ci si intre cei vii, cei morti si cei care inca nu s-au nascut".

Edmund Burke a scris aceasta idee -  cu care sunt in perfect acord-  in anul 1790 ( Reflectii asupra revolutiei din Franta ) anticipand parca erorile pe care le fac guvernele actuale indatorand generatiile viitoare.
Desigur, atat comentariul cat si acest post este relevant doar pentru cei care au citit deja Contractul Social al lui Rousseau.

Statul laic. De ce refuzam sa intelegem prabusirea statului modern

Este evident ca statul nu functioneaza cum trebuie. Nu neaparat numai in Romania. Statele , la nivel mondial, par a avea grave probleme de functionare si de a-si impune regulile de coabitare. Statele moderne sunt democratice. Principiile democratiei provin din gandirea idealistilor Greciei antice. Subliniez: idealisti. Versiunea moderna apare insa in perioada Revolutiei franceze. In ambele cazuri o conditiei esentiala pentru existenta statului democratic, echidistant este laicitatea acestuia. Laicizarea statului si, implicit, a societatii este in esenta garantata de catre ateismul acestuia. Statul modern este statul ateu. Laic. Dar care garanteaza ( tocmai princ ateismul sau) egalul tratament al tuturor credintelor religioase.
Statul laic a parut a functiona vreme de 300 de ani. Perioada in care religia a atacat constant statul laic. Vreme de 250 de ani atacurile au venit de la religiile monoteiste crestine. In ultimii 50 de ani, la aceste atacuri s-au aliat si musulmanii, budhisti, sectanti, etc. Statul laic a fost constant atacat de religie. Fara succes pina acum 40-50 de ani. Cand eforturile acestea, sustinute de lideri politici care au sustinut fatis religiile si au uitat ( daca au cunoscut vreodata) principiile laicizarii statului au inceput sa distruga insasi esenta statului. Statul este o IDEE. Un concept aflat in mintea unei populatii delimitate de anumite granite. Statul este o idee care este acum distrusa, corupta si handicapata. 

Incetati sa va mai minunati de "incapacitatea" statului, de prabusirea acestuia, de lipsa lui de solutii. Statul laic, democratic, modern este subminat zilnic de catre religii. Mereu religiile au dorit re-aparitia statului religios sau , cel putin, subordonat religiei. Doar ca monoteistii crestini nu si-au imaginat alt stat decat cel subjugat crestinismului. Nu islamismului.

Inca mai sunteti uimiti de excesele religioase ale unor religii ?
Sunteti cu totii vinovati de distrugerea statului modern.Vina se intinde pe cateva generatii. 
Citi dintre voi au curajul sa afirma ca sustin statul laic ?  

PS : Un studiu efectuat la nivel mondial arata ca cea mai discriminata , atacata, credinta este ateismul. Cautati singuri dovezile folosind motoare de cautare si " atheist discrimination".

J.J. Rousseau. Digresiune (rep.)

Jean-Jaques Rousseau (1712-1778). Filozof francez. Sau nu. El s-a nascut in Geneva si toata viata lui si-a semnat cartile "Jean Jaques Rousseau, Cetatean al Genevei". Francezii insa l-au ingropat in Pantheonul din Paris ca erou national francez. Mda.

Cei pasionati de politica il regasesc si admira in "Despre Contractul Social" sau in "Discurs despre originile inegalitatii".
Romanticii il admira in "Julie sau Noua Heloise". Cei pasionati de educatie vor afirma insa ca nuvela sa "Emile"  este cel mai complet si influent text despre educatie, inspirand zeci de generatii .

Rautaciosii insa vor spune ca influenta sa asupra grupului iacobin in timpul Revolutiei franceze a dus la multe asasinate/ executii total nejustificate. Mai mult, vor aduce in discutie si faptul ca el a fost Francmason declarat si de aici o intreaga teorie a conspiratiei.
Psihologii vor carcoti spunand ca a fost nevrotic, narcisist, ipohondru, masochist si avea mania persecutiei.
Sociologii nervosi vor spune ca a fost un mincinos de vreme ce nu a fost in stare sa isi creasca cei cinci copii si i-a trimis pe toti la orfelinat.

Ar trebui inventata o zicala : Fa ce zice Rousseau, nu ce a facut Rousseau.

Hm...se cam duce aura lui. In orice caz a fost un filozof cu ceva simt al umorului. Diderot ( filozof francez- vorbim despre el alta data) povesteste ca intr-o zi l-a vizitat pe Rousseau acasa la el ( in Montmorency) afland ca acesta avusese ganduri de sinucidere stand pe malul iazului. Diderot , sperand la vreo revelatie existentialista, il intreaba simplu: Si de ce nu ai facut-o?

-Pentru ca am bagat mina in apa si mi s-a parut prea rece.

 

Really......

Hedonism crestin

Tot ce trebuie sa facem in aceasta viata ca sa dobandim cea mai mare fericire de care firea noastra este in stare este pesemne acelasi lucru care trebuie sa ne duca la fericirea eterna.

Maupertuis.

Despre legea nescrisa. O controversa

Acestor trei feluri de legi (politice, civile, penale) trebuie sa li se adauge o a patra, care este cea mai importanta dintre ele. Ea nu se gaseste gravata pe coloane de marmura sau pe placi de bronz, ci in inimile cetatenilor. Este adevarata temelie pe care e construit Statul si creste tot mai mult in importanta... Ma refer la moravuri, la obiceiuri si, mai presus de toate, opinia publica.
J.J. Rousseau  - o pozitie hedonista

Daca legea naturii este nescrisa, si deci imposibil de gasit in alta parte decat in mintile oamenilor, oameni care, datorita pasiunilor si intereselor personale, ar putea sa le incurce si sa le foloseasca gresit, atunci nu vor putea fi usor convinsi de greseala lor, daca nu exista un judecator cu autoritate. Atunci ea nu va servi cum se cuvine - sa determine drepturile si sa protejeze proprietatile celor care i se supun- ,mai ales acolo unde fiecare este simultan judecatorul, interpretul si cel care o executa, in ceea ce il priveste. Iar cel care are dreptatea de partea sa , avand in mod normal doar propria sa putere, nu va avea destula forta pentru a se apara de nedreptati sau pentru a-i pedepsi pe cei vinovati.
Locke - o pozitie platoniciana

Si amandoi au dreptate pozitiile lor fiind sinergetice si complementare.

Respectul femeii

Toate popoarele civilizate au respectat femeile.
J.J. Rousseau

Filosofia dreptului.

Din punctul de vedere al ganditorului liber, filosofiile dreptului create de idealisti ( si in special ideile promovate de Kant, Hegel si Schopenhauer ) trebuiesc depasite cu deosebita gratie, migrandu-se astfel intr-o viziune hedonista a acestuia. Ca sa contrapunem doi alti mari filosofi moderni celor mai sus amintiti i-am aduce, in fata omenirii, sa ne sustina Hobbes si Rousseau.
Contractul hedonist al dreptului ( si evident, ca o consecinta directa, a politicii ) se fundamenteaza pe trei concepte laconic exprimate astfel :
- exista un drept natural care ne invata sa recunoastem imediat ceea ce este util pentru a nu face rau sau pentru a ne feri de suferinte si agresiuni;
- nu exista dauna, nedreptate sau vina daca partile implicate nu au incheiat un contract;
- justitia umana nu are o existenta intrinseca ci numai in functie de un anumit contract agreat bilateral.

Idei simple capabile sa schimbe lumea. Liberatea individuala ridicata la grad de religie si un simplu modus vivendi accesibil oamenilor liberi si educati. Doua necesitati neimplinite care ne-au dus la crearea unei justitii oarbe, ineficiente si arbitrare.

Si poate o anulare a acelui Fiat lux et pereat mundus care a dus la excesele justitiei in detrimentul dreptatii. ( a nu se confunda Dreptul si Dreptatea. Doar suna asemanator. )

Puterea ideilor.

Ideile lui Rousseau au influentat in mod determinant revolutia franceza atat din punct de vedere al reformelor democratice cat si al exceselor aparute. O revolutie contine intrinsec excese si anuleaza calea de mijloc pina la restabilirea ordinii. Sau la stabilirea/stabilizarea unei noi ordini.

O povestire ni-l infatiseaza pe Carlyle luand masa cu un om de afaceri caruia ii prezenta ideile sale revolutionare . Omul de afaceri devine insa obosit de locvacitatea ( adica vorbea mult..verifica DEX) lui Carlyle si il apostrofeaza:
- Idei si cuvinte domnule Carlyle. Doar idei si multe cuvinte. Nu fapte.
Evident deranjat Carlyle raspunde :
- Stimate domn, a fost odata un om numit Rousseau. El a scris carti pline de cuvinte si de idei. Apoi ideile si cartile s-au transformat in realitate. A doua editie a cartii sale a fost legata in pielea celor care au ras de prima editie. 

Mai puternice decat armatele: cuvintele si ideile. Poate din aceasta cauza toti tiranii au atacat cu sarguinta intelectualitatea.

Mit spulberat: povestirile/povestile despre cartile si lampadarele de la Auschwitz imbracate in piele umana s-au dovedit a fi false. De curand doar ,prin analize ADN.

Definitia societatii..aviz politicienilor

" Societatea este, intr-adevar, rezultatul unui contract ....devine un parteneriat nu doar intre cei ce sunt in viata, ci si intre cei vii, cei morti si cei care inca nu s-au nascut".

Edmund Burke a scris aceasta idee cu care sunt in perfect acord in anul 1790 ( Reflectii asupra revolutiei din Franta ) anticipand parca erorile pe care le fac guvernele actuale indatorand generatiile viitoare.
Desigur, atat comentariul cat si acest post este relevant doar pentru cei care au citit deja Contractul Social al lui Rousseau.

Montesquieu si Hobbes

Un mare ganditor, pe nedrept uitat astazi: Montesquieu. Un filozof care nu razbate inca in constiinta Europei: Hobbes.

Montesquieu, un ganditor avand o claritate care penetreaza adancimile, o simplitate a ideilor specifica spiritelor avansate ( care au depasit faza de limbutenie  semi-docta) , o duritate intalnita doar la ganditorii care si-au aprofundat credintele, ideile si tezele, lipsindu-le de magie, religie sau supranatural.

"Maretia legilor unei societati libere este ca ele nu ne spun niciodata ce ar trebui sa facem, ci doar ce nu trebuie sa facem ."

Ca o recomandare : alaturati-l pe Montesquieu lui Hobbes ( inclusiv in ordinea citirii cartilor) ca sa observati un dialog peste timp, o continuitate ( nu neaparat insa in sustinerea aceleiasi ideii) a gandirii filozofice asupra naturalului, societatii si vietii.

Unul dintre frumoasele dialoguri peste timp pleaca de la conceptia lui Montesquieu de stare naturala - definita ca fiind "frica a tuturor", idee dezvoltata de Hobbes care defineste egalitatea naturala ca fiind capacitatea egala de a ucide. Starea naturala devine astfel la Hobbes un razboi originar " al tuturor impotriva tuturor".

Razboiul pleaca de la conceptul monoteist potrivit caruia omul este facut dupa chipul si asemanarea zeului. Deci exista un singur om, oamenii fiind doar copii nereusite ale aceluiasi. Avem deci un razboi de anihilare a fiecaruia impotriva tuturor, detestati pentru ca exista fara a avea un sens, clone ale originalului divin. Omul creat este unul si singuratatea lui este similara singuratatii zeului. Oamenii ca societate sau multime pierd orice atribut divin.

Rousseau si apa calda.

Jean-Jaques Rousseau (1712-1778). Filozof francez. Sau nu. El s-a nascut in Geneva si toata viata lui si-a semnat cartile "Jean Jaques Rousseau, Cetatean al Genevei". Francezii insa l-au ingropat in Pantheonul din Paris ca erou national francez. Mda.

Cei pasionati de politica il regasesc si admira in "Despre Contractul Social" sau in "Discurs despre originile inegalitatii".
Romanticii il admira in "Julie sau Noua Heloise". Cei pasionati de educatie vor afirma insa ca nuvela sa "Emile"  este cel mai complet si influent text despre educatie, inspirand zeci de generatii .

Rautaciosii insa vor spune ca influenta sa asupra grupului iacobin in timpul Revolutiei franceze a dus la multe asasinate/ executii total nejustificate. Mai mult, vor aduce in discutie si faptul ca el a fost Francmason declarat si de aici o intreaga teorie a conspiratiei.
Psihologii vor carcoti spunand ca a fost nevrotic, narcisist, ipohondru, masochist si avea mania persecutiei.
Sociologii nervosi vor spune ca a fost un mincinos de vreme ce nu a fost in stare sa isi creasca cei cinci copii si i-a trimis pe toti la orfelinat.

Ar trebui inventata o zicala : Fa ce zice Rousseau, nu ce a facut Rousseau.

Hm...se cam duce aura lui. In orice caz a fost un filozof cu ceva simt al umorului. Diderot ( filozof francez- vorbim despre el alta data) povesteste ca intr-o zi l-a vizitat pe Rousseau acasa la el ( in Montmorency) afland ca acesta avusese ganduri de sinucidere stand pe malul iazului. Diderot , sperand la vreo revelatie existentialista, il intreaba simplu: Si de ce nu ai facut-o?

-Pentru ca am bagat mina in apa si mi s-a parut prea rece.

Te-am plictisit ? Te rog nu mai reveni pe aici. Ca un gest insa de admiratie al rabdarii tale iata o imagine din Titanic. Cu apa rece :)