Desi este greu sa il includem pe Nicholas de Chamfort in cercul filozofilor ( el fiind insa un savuros moralist autor de aforisme ) nu imi este greu sa ii apreciez umorul.
Mai mult decat atat a avut idei apropriate de ateism ceea ce, in perioada respectiva. era nu doar o aroganta ci un act de mare curaj. Pesimismul pentru soarta si "evolutia" umanitatii a fost frumos exprimat de el in :
"Doar inutilitatea primului [potop] il impiedica pe Dumnezeu sa trimita un al doilea potop."
miercuri, 27 februarie 2013
luni, 25 februarie 2013
Castigul minciunii...
Aristotel ( da, deja v-ati prins ca il simpatizez) a fost intrebat intr-o zi, de un discipol, ce castiga oamenii mintind.
- Neincrederea oamenilor atunci cand vor spune adevarul.
Ma rog, daca aveam pofta de scris as fi putut-o spune prin povestea cu copilul care tot striga ca vine lupul. Dar povestea nu imi place. Aristotel da.
- Neincrederea oamenilor atunci cand vor spune adevarul.
Ma rog, daca aveam pofta de scris as fi putut-o spune prin povestea cu copilul care tot striga ca vine lupul. Dar povestea nu imi place. Aristotel da.
duminică, 24 februarie 2013
Magarul lui Buridan
S-ar presupune ca stiti fabula Magarului lui Buridan asa ca cititi-o macar acum :
A fost odata un magar foarte flamand care avea in fata , la distante egale de el, doua gramezi de fan identice ca marime si prospetime. Magarul nostru era tare nehotarat din care sa manince si nu se putea hotara cu care sa inceapa sau pe care sa o aleaga. In cele din urma magarul nostru a murit de foame nereusind sa ia o decizie.
In alte versiuni magarul se afla la egala distanta de fan si apa fiind si infometat si insetat. Moare atat de foame cat si de sete. Versiuni, versiuni.Eu o prefer pe cea de-a doua.
Jean Buridan/Johannes Buridanus) (cca. 1300 – 1358) a fost un filozof francez in ale carui scrieri insa nu gasim aceasta fabula. In principal deoarece numele lui s-a lipit de o fabula in care filozofia lui ( determinismul moral ) este luata in ras. Un fel de banc Radio Erevan. Si asa un filozof minor intra in nemurire.
Dar si aici am o problema legata de vechimea aceste fabule caci, Aristotel ( Despre Cer - lucrare cosmologica) spune : "...un om, la fel de infometat cat si de insetat, si plasat intre mancare si apa, trebuie sa ramina nemiscat si sa moara de foame si de sete" luand in deradere ideea sofistilor potrivit careia Pamantul este stationar din cauza ca este circular si toate fortele trebuie sa fie egale in toate directiile.
Ideea acestui paradox intre forte egale a fost insa "descoperita" de Abu Hamid al-Ghazali ( cca 1100 - Incoerenta filozofilor) unde spune :
Sa presupunem ca omul are in fata lui doua intalniri si el are o dorinta puternica de ale avea pe ambele dar nu le poate satisface simultan. Cu siguranta va merge la una din ele multumita unei calitati inrinseci care il ajuta sa aleaga intre doua lucruri identice.
OK..or fi ai nostrii "incoerenti" dar tu esti un mic furacios .
Imediat insa contrazis de filozoful maur Averroes ( 1126-1198) care crede exact invers. Adica gen magarului lui Buridan.
Buridan/al-Ghazali/averroes ? Hmm... "maretia" filozofiei arabe in perioada medievala are un mic secret: plagiatul. Niste ..magari ...
In continuarea discutiei... intra Baruch Spinoza ( big like) :
A fost odata un magar foarte flamand care avea in fata , la distante egale de el, doua gramezi de fan identice ca marime si prospetime. Magarul nostru era tare nehotarat din care sa manince si nu se putea hotara cu care sa inceapa sau pe care sa o aleaga. In cele din urma magarul nostru a murit de foame nereusind sa ia o decizie.
In alte versiuni magarul se afla la egala distanta de fan si apa fiind si infometat si insetat. Moare atat de foame cat si de sete. Versiuni, versiuni.Eu o prefer pe cea de-a doua.
Jean Buridan/Johannes Buridanus) (cca. 1300 – 1358) a fost un filozof francez in ale carui scrieri insa nu gasim aceasta fabula. In principal deoarece numele lui s-a lipit de o fabula in care filozofia lui ( determinismul moral ) este luata in ras. Un fel de banc Radio Erevan. Si asa un filozof minor intra in nemurire.
Dar si aici am o problema legata de vechimea aceste fabule caci, Aristotel ( Despre Cer - lucrare cosmologica) spune : "...un om, la fel de infometat cat si de insetat, si plasat intre mancare si apa, trebuie sa ramina nemiscat si sa moara de foame si de sete" luand in deradere ideea sofistilor potrivit careia Pamantul este stationar din cauza ca este circular si toate fortele trebuie sa fie egale in toate directiile.
Ideea acestui paradox intre forte egale a fost insa "descoperita" de Abu Hamid al-Ghazali ( cca 1100 - Incoerenta filozofilor) unde spune :
Sa presupunem ca omul are in fata lui doua intalniri si el are o dorinta puternica de ale avea pe ambele dar nu le poate satisface simultan. Cu siguranta va merge la una din ele multumita unei calitati inrinseci care il ajuta sa aleaga intre doua lucruri identice.
OK..or fi ai nostrii "incoerenti" dar tu esti un mic furacios .
Imediat insa contrazis de filozoful maur Averroes ( 1126-1198) care crede exact invers. Adica gen magarului lui Buridan.
Buridan/al-Ghazali/averroes ? Hmm... "maretia" filozofiei arabe in perioada medievala are un mic secret: plagiatul. Niste ..magari ...
In continuarea discutiei... intra Baruch Spinoza ( big like) :
[I]t may be objected, if man does not act from free will, what will happen if the incentives to action are equally balanced, as in the case of Buridan's ass? [In reply,] I am quite ready to admit, that a man placed in the equilibrium described (namely, as perceiving nothing but hunger and thirst, a certain food and a certain drink, each equally distant from him) would die of hunger and thirst. If I am asked, whether such a one should not rather be considered an ass than a man; I answer, that I do not know, neither do I know how a man should be considered, who hangs himself, or how we should consider children, fools, madmen, &c.
— Baruch Spinoza, Ethics, Book 2, Scholium, 1677
sâmbătă, 23 februarie 2013
Diogene sclavul-stapan
Diogene a avut o perioada in care a fost facut prizonier. Prizonierii erau vanduti ca sclavi. La intrebarea vanzatorului despre ce aptitudini are, Diogene a raspuns :
Stiu sa poruncesc. Vezi daca cineva cumpara un stapan.
Stiu sa poruncesc. Vezi daca cineva cumpara un stapan.
vineri, 22 februarie 2013
9/11 War Declaration
Omenirea pare sa fii uitat atentatul asupra New York-ului, catastrofa numita 9/11.
Cred ca semnificatia acelui groaznic act nu a fost analizata in adancime. In opinia mea 9/11 nu constituie un act de terorism. Nu constituie un atac impotriva turnurilor Gemene. Nu reprezinta un eveniment. Nu un atac impotriva Americii.
9/11 reprezinta o declaratie de razboi care trebuia sa schimbe lumea. Atacul a fost lansat impotriva lumii civilizate. Atacul a fost premeditat si a vizat ... pe toata lumea. Civili, functionari marunti, agenti bursieri, femei de serviciu, avocati, medici, politisti, vanzatorii de hot-dog, CEO, pompieri si dactilografe. Civili care aveau un singur lucru in comun: reprezentau societatea moderna. In forma ei cea mai benigna, "civila" si putin amenintatoare. Atacul ne-a vizat pe noi toti si a fost desfasurat cu scopul de a ne anihila. Ca civilizatie moderna, ca si cultura. Islamisti needucati, avand ura ca singura credinta si avand un singur scop: sa ne omoare.
Nu vor sa discutam. Nu au o lista de pretentii. Nici macar nu am aflat pentru o perioada de timp lunga cine ne-a atacat. Singurul lucru care il stiam era ca cineva/ceva vroia sa ne omoare. Sa ne anihileze civilizatia. Nu stiam de Bin Laden sau de Al-Qaeda. Stiam si ar trebui sa stim cu atat mai bine acum ce se dorea: moartea noastra.
Timp de 2000 de ani am crezut si am trait intr-o lume in care aveam dusmani pe care ii vedeam. Cu care discutam si negociam. Si stiam ce vor de la noi. Stiam unde sunt si ne trimiteam armatele acolo. Ei si noi fata in fata cu armatele noastre. Civilii in spate. Ne stiam dusmanul si stiam de ce ne ataca. Chiar si Hitler si-a declarat intentiile si le-a facut publice cu mult inainte de inceputul celui de-al doilea razboi mondial. Civilizatia creata de noi are reguli pe care toata omenirea le-a respectat. Chiar si absurdele masacre duse de nazisti in lagarele de exterminare erau declarate: doreau aplicarea solutiei finale "problemei" evreiesti. Infernalii tatari condusi de Ginghis-han aveau ambasadori !
Nu acum. Acum fanatismul islamic nu vrea sa negocieze. Nu vrea sa ii eliberam prizonierii. Nu vrea bani sau teritorii de la noi. Nu ne transmite liste de cereri. Nu are armate. Nu are soldati. Nu vrea sa ne atace armatele.
Vor sa ne omoare pe toti si incep cu baza societatii noastre : civilii nevinovati. Cladiri civile. Aeroporturi. Gari. Civili. Femei. Copii. Functionari. Someri. Bancheri. Tu. Eu. Moartea noastra este singura tinta a fanatismului islamic. Distrugerea civilizatiei europene ,mondializate, si inlocuirea ei cu tribunalele islamice, cu valurile si abuzurile fara sfarsit. Eradicarea civilizatiei.
Din punct de vedere istoric lumea civilizata nu a mai fost confruntata cu o asemenea amenintare. Amenintarea unui holocaust si al eradicarii unei civilizatii. Nici macar amenintarea eradicarii omenirii din perioada razboiului rece nu poate fi comparabila: fata in fata se gaseau doua blocuri militare cu Reguli. Cu logica si cu onoare. Ca dovada ca butonul rosu nu a fost apasat. Ca dovada ca mereu au exista conferintele de pace. Si telefoanele directe, rosii sau negre. Folosite la comunicare.
Nu de data asta. Nu avem discutii ci decapitari filmate. Nu avem rascumparari ci doar asasinate si crime filmate in care sangele umple ecranul. Nu avem revendicari ci avem atentate in care populatia civila este vizata. Nu armatele noastre sunt in vizor ci noi toti. Nu vor sa ne omoare ambasadorii sau soldatii. Vor sa ne omoare pe noi toti. Vor sa ne distruga cladirile cand sunt intesate de oameni. Fara discrimiare doar ura si moarte. Fara argumente, fara negocieri, fara logica si fara mila. Nu vedem chipuri de oameni ci doar papusi conduse de ura care nu au o valoarea a vietii proprii. Se urasc pe sine, isi urasc si mutileaza femeile, isi antreneaza copii sa isi lege bombe sub haine si sa ne omoare. Sub valurile lor sunt legaturi de explozibil si se urca in autobuzele care ne duc copii spre scoala. Cum ar putea ei pretui viata ?
In fata acestei probleme civilizatia pare incremenita. ONU nu poate face nimic, nu poate media , discuta, cauta consens sau compromis. Cautam ca imbecilii raspunsuri logice unei lipse de logica si urii in stare barbara/pura. Cautam raspunsul la intrebarea : Cum s-a ajuns aici ? dar uitam intrebarea : Cum ne aparam de asa ceva?
9/11. L-ati uitat. Am trecut peste atentat si l-am vazut repetat. In Spania. In Bulgaria. In Egipt. In Afganistan. Turcia. Siria.Libia. Il vom vedea replicat la nesfarsit atata timp cand nu reusim sa acceptam irationalitatea si ura cu care ne confruntam. Atata timp cand nu intelegem pericolul din fata noastra nu vom putea lua masuri adecvate.
Ura fanatismului islamic creste. La fel si sustinatorii lui. Islamul este peste tot in jurul nostru. Islamul care se proclama o religie toleranta dar care nu ia masuri impotriva amenintarilor la adresa noastra, a civilizatiei occidentale. Ei vor sa ne eradicheze si noi ne complacem in superioritatea tolerantei noastre elevat-intelectualiste.
Nu vreau sa imi sustineti opiniile. Vreau doar sa va ganditi la acest atac si sa ii gasiti explicatiile, implicatiile si logica. Nu exista nici una. Exista doar ura si dorinta de a ne omori pe toti. Cineva ....acolo...viseaza sa ne omoare pe toti. Noapte buna civilizatie europeana. Calaii se pregatesc sa te distruga.
Cred ca semnificatia acelui groaznic act nu a fost analizata in adancime. In opinia mea 9/11 nu constituie un act de terorism. Nu constituie un atac impotriva turnurilor Gemene. Nu reprezinta un eveniment. Nu un atac impotriva Americii.
9/11 reprezinta o declaratie de razboi care trebuia sa schimbe lumea. Atacul a fost lansat impotriva lumii civilizate. Atacul a fost premeditat si a vizat ... pe toata lumea. Civili, functionari marunti, agenti bursieri, femei de serviciu, avocati, medici, politisti, vanzatorii de hot-dog, CEO, pompieri si dactilografe. Civili care aveau un singur lucru in comun: reprezentau societatea moderna. In forma ei cea mai benigna, "civila" si putin amenintatoare. Atacul ne-a vizat pe noi toti si a fost desfasurat cu scopul de a ne anihila. Ca civilizatie moderna, ca si cultura. Islamisti needucati, avand ura ca singura credinta si avand un singur scop: sa ne omoare.
Nu vor sa discutam. Nu au o lista de pretentii. Nici macar nu am aflat pentru o perioada de timp lunga cine ne-a atacat. Singurul lucru care il stiam era ca cineva/ceva vroia sa ne omoare. Sa ne anihileze civilizatia. Nu stiam de Bin Laden sau de Al-Qaeda. Stiam si ar trebui sa stim cu atat mai bine acum ce se dorea: moartea noastra.
Timp de 2000 de ani am crezut si am trait intr-o lume in care aveam dusmani pe care ii vedeam. Cu care discutam si negociam. Si stiam ce vor de la noi. Stiam unde sunt si ne trimiteam armatele acolo. Ei si noi fata in fata cu armatele noastre. Civilii in spate. Ne stiam dusmanul si stiam de ce ne ataca. Chiar si Hitler si-a declarat intentiile si le-a facut publice cu mult inainte de inceputul celui de-al doilea razboi mondial. Civilizatia creata de noi are reguli pe care toata omenirea le-a respectat. Chiar si absurdele masacre duse de nazisti in lagarele de exterminare erau declarate: doreau aplicarea solutiei finale "problemei" evreiesti. Infernalii tatari condusi de Ginghis-han aveau ambasadori !
Nu acum. Acum fanatismul islamic nu vrea sa negocieze. Nu vrea sa ii eliberam prizonierii. Nu vrea bani sau teritorii de la noi. Nu ne transmite liste de cereri. Nu are armate. Nu are soldati. Nu vrea sa ne atace armatele.
Vor sa ne omoare pe toti si incep cu baza societatii noastre : civilii nevinovati. Cladiri civile. Aeroporturi. Gari. Civili. Femei. Copii. Functionari. Someri. Bancheri. Tu. Eu. Moartea noastra este singura tinta a fanatismului islamic. Distrugerea civilizatiei europene ,mondializate, si inlocuirea ei cu tribunalele islamice, cu valurile si abuzurile fara sfarsit. Eradicarea civilizatiei.
Din punct de vedere istoric lumea civilizata nu a mai fost confruntata cu o asemenea amenintare. Amenintarea unui holocaust si al eradicarii unei civilizatii. Nici macar amenintarea eradicarii omenirii din perioada razboiului rece nu poate fi comparabila: fata in fata se gaseau doua blocuri militare cu Reguli. Cu logica si cu onoare. Ca dovada ca butonul rosu nu a fost apasat. Ca dovada ca mereu au exista conferintele de pace. Si telefoanele directe, rosii sau negre. Folosite la comunicare.
Nu de data asta. Nu avem discutii ci decapitari filmate. Nu avem rascumparari ci doar asasinate si crime filmate in care sangele umple ecranul. Nu avem revendicari ci avem atentate in care populatia civila este vizata. Nu armatele noastre sunt in vizor ci noi toti. Nu vor sa ne omoare ambasadorii sau soldatii. Vor sa ne omoare pe noi toti. Vor sa ne distruga cladirile cand sunt intesate de oameni. Fara discrimiare doar ura si moarte. Fara argumente, fara negocieri, fara logica si fara mila. Nu vedem chipuri de oameni ci doar papusi conduse de ura care nu au o valoarea a vietii proprii. Se urasc pe sine, isi urasc si mutileaza femeile, isi antreneaza copii sa isi lege bombe sub haine si sa ne omoare. Sub valurile lor sunt legaturi de explozibil si se urca in autobuzele care ne duc copii spre scoala. Cum ar putea ei pretui viata ?
In fata acestei probleme civilizatia pare incremenita. ONU nu poate face nimic, nu poate media , discuta, cauta consens sau compromis. Cautam ca imbecilii raspunsuri logice unei lipse de logica si urii in stare barbara/pura. Cautam raspunsul la intrebarea : Cum s-a ajuns aici ? dar uitam intrebarea : Cum ne aparam de asa ceva?
9/11. L-ati uitat. Am trecut peste atentat si l-am vazut repetat. In Spania. In Bulgaria. In Egipt. In Afganistan. Turcia. Siria.Libia. Il vom vedea replicat la nesfarsit atata timp cand nu reusim sa acceptam irationalitatea si ura cu care ne confruntam. Atata timp cand nu intelegem pericolul din fata noastra nu vom putea lua masuri adecvate.
Ura fanatismului islamic creste. La fel si sustinatorii lui. Islamul este peste tot in jurul nostru. Islamul care se proclama o religie toleranta dar care nu ia masuri impotriva amenintarilor la adresa noastra, a civilizatiei occidentale. Ei vor sa ne eradicheze si noi ne complacem in superioritatea tolerantei noastre elevat-intelectualiste.
Nu vreau sa imi sustineti opiniile. Vreau doar sa va ganditi la acest atac si sa ii gasiti explicatiile, implicatiile si logica. Nu exista nici una. Exista doar ura si dorinta de a ne omori pe toti. Cineva ....acolo...viseaza sa ne omoare pe toti. Noapte buna civilizatie europeana. Calaii se pregatesc sa te distruga.
joi, 21 februarie 2013
marți, 19 februarie 2013
Singuratate sau companie proasta ?
Atat de multa lume plange pe Internet ( adica pe Facebook) de singuratate incat imi aduc aminte de vorbele lui Sartre : Daca te simti singur cand esti singur esti o companie proasta.
Jean-Paul Charles Aymard Sartre (21.06.1905 – 15.04.1980) a fost un filozof francez ( existentialist). S-a mai jucat ( cu succes) cu viata in postura de nuvelist, scenograf, activist politic ( aici fara succes, chiar un pic tembel), biograf si critic literar. O reminiscenta a spiritului enciclopedist francez (care nu a murit si sper sa n-o faca). Cand a fost tembel a fost marxist. Distractiv a fost refuzul lui de a primi premiul Nobel in 1964 motivand ca "un scriitor nu ar trebui sa isi permita sa fie transformat intr-o institutie". Distractiv sau nu, pe asta a furat-o de la Emil Cioran care a refuzat ( cu o singura exceptie, primul premiu ) toate premiile si onorurile.
Sartre a mai fost simpatic cand a afirmat :
Când Dumnezeu tace, poate fi făcut să spună orice. / Le Diable et le bon die
Omul e o pasiune inutilă. / L'Être et le néant
Dumnezeu e singurătatea oamenilor. / Le Diable et le bon dieu
Nu ești un om atâta vreme cât n-ai găsit ceva pentru care ai accepta să mori. / L'Âge de la raison
Un copil, acest monstru pe care adulții îl fabrică din regretele lor. / Les Mots
A fi mort înseamnă a ajunge prada celor vii. / L'Être et le néant
Omul nu e nimic altceva decât ceea ce face din el. / L'Existentialisme est un humanisme
Legat de ziua de azi, atentie la ora trei caci Sartre spunea: La ora trei este intotdeuna prea tarziu sau prea devreme pentru orice ti-ai propus sa faci.
Jean-Paul Charles Aymard Sartre (21.06.1905 – 15.04.1980) a fost un filozof francez ( existentialist). S-a mai jucat ( cu succes) cu viata in postura de nuvelist, scenograf, activist politic ( aici fara succes, chiar un pic tembel), biograf si critic literar. O reminiscenta a spiritului enciclopedist francez (care nu a murit si sper sa n-o faca). Cand a fost tembel a fost marxist. Distractiv a fost refuzul lui de a primi premiul Nobel in 1964 motivand ca "un scriitor nu ar trebui sa isi permita sa fie transformat intr-o institutie". Distractiv sau nu, pe asta a furat-o de la Emil Cioran care a refuzat ( cu o singura exceptie, primul premiu ) toate premiile si onorurile.
Sartre a mai fost simpatic cand a afirmat :
Când Dumnezeu tace, poate fi făcut să spună orice. / Le Diable et le bon die
Omul e o pasiune inutilă. / L'Être et le néant
Dumnezeu e singurătatea oamenilor. / Le Diable et le bon dieu
Nu ești un om atâta vreme cât n-ai găsit ceva pentru care ai accepta să mori. / L'Âge de la raison
Un copil, acest monstru pe care adulții îl fabrică din regretele lor. / Les Mots
A fi mort înseamnă a ajunge prada celor vii. / L'Être et le néant
Omul nu e nimic altceva decât ceea ce face din el. / L'Existentialisme est un humanisme
Legat de ziua de azi, atentie la ora trei caci Sartre spunea: La ora trei este intotdeuna prea tarziu sau prea devreme pentru orice ti-ai propus sa faci.
luni, 18 februarie 2013
Valoarea ta
Na ca la ora asta ma chinuie intrebarea lui Marc Aureliu: Mereu m-a mirat cum fiecare om se iubeste pe sine mai mult decat pe restul oamenilor si totusi, pune o valoare mai mica pe opiniile sale decat pe ale celorlalti.
Si fiindca de 2000 de ani nu s-au gasit alte raspunsuri raminem la default : You are an idiot !
Si fiindca de 2000 de ani nu s-au gasit alte raspunsuri raminem la default : You are an idiot !
Sa invatam sa deosebim si sa numim corect fobiile.
- Ablutophobia – frica de baie.
- Achluophobia – frica de intuneric
- Acrophobia – frica de inaltimi
- Agoraphobia- frica de spatii deschise urbane
- Agraphobia – frica de abuzuri sexuale
- Agrizoophobia – frica de animale salbatice
- Agyrophobia –frica de a traversa strada
- Aichmophobia – frica de obiecte ascutite sau cu varf ascutit
- Ailurophobia – frica de pisici
- Algophobia - frica de durere
- Amychophobia - frica de a fi zgariat
- Androphobia – frica de barbati
- Anthophobia – frica de flori
- Anthropophobia – frica de oameni sau de compania acestora
- Aquaphobia – frica de apa
- Arachnophobia – frica de paianjeni
- Astraphobia – frica de tunete si fulgere
- Atychiphobia – frica de a da gres
- Autophobia – frica de singuratate
- Aviophobia, Aviatophobia – frica de a zbura
- Chaetophobia – frica de par
- Chemophobia – frica de substante chimice
- Chiroptophobia – frica de lilieci
- Chromophobia - frica de culori deschise
- Chronophobia – frica de timp, de curgerea acestuia
- Cibophobia, Sitophobia – frica/aversiunea fata de mancare, similara Anorexia nervosa
- Claustrophobia – frica de a fi inchis fara cale de scapare; frica de spatii mici
- Coulrophobia – frica de clovni
- Cyberphobia – frica de computere
- Decidophobia – frica de a lua decizii
- Dentophobia, Odontophobia – frica de denstist
- Dipsophobia - frica de alcool, de consumul de alcool
- Disposophobia –frica de a pierde lucruri sau de a le da
- Dysmorphophobia- frica obsesiva de a avea un defect al corpului
- Emetophobia – frica de a vomita
- Erotophobia – frica de sex sau de abuzuri sexuale
- Friggatriskaidekaphobia, Paraskavedekatriaphobia, *Paraskevidekatriaphobia – frica de vineri 13
- Frigophobia – frica de frig
- Gamophobia – frica de casatorie sau de relatie stabila
- Gelotophobia – frica de a deveni obicetul glumelor, de a nu se rade de
- Gephyrophobia – frica de poduri
- Genophobia, Coitophobia – frica de sex
- Gerascophobia – frica de a imbatrini
- Gerontophobia – frica de cei batrani
- Glossophobia – frica de a vorbi in public
- Gymnophobia – frica de nuditate
- Gynophobia – frica de femei
- Hadephobia (also stigiophobia and stygiophobia- frica de Iad
- Halitophobia – frica de o respiratie urata
- Haphephobia – frica de a fi atins
- Heliophobia – frica de razele soarelui
- Hemophobia, Haemophobia – frica de sange
- Hexakosioihexekontahexaphobia – frica de numarul 666
- Hoplophobia – frica de arme, in special arme de foc
- Homophobia – frica de homosexualitate, de relatii homosexuale
- Hylophobia – frica de paduri
- Hypnophobia or somniphobia – frica de somn
- Ichthyophobia – frica de pesti, vii, morti sau preparati
- Ipovlopsychophobia – frica de a fi fotografiat
- Lipophobia – frica de grasimi alimentare
- Mysophobia – frica de virusi, germeni si bacterii
- Necrophobia – frica de moarte sau de morti
- Neophobia, Cainophobia, Cainotophobia, Centophobia, Kainolophobia, Kainophobia – frica de nou
- Nomophobia – frica de a nu avea semnal la telefonul mobil
- Nosocomephobia – frica de spitale
- Nosophobia – frica de a se imbolnavi,
- Nyctophobia, Achluophobia, Lygophobia, Scotophobia –frica de intuneric
- Obesophobia – frica de obezitate
- Oikophobia – frica de obiectele din casa si de imprejmurile casei
- Ombrophobia – frica de ploaie
- Omphalophobia – frica de buric
- Ophthalmophobia – frica de a fi privit insistent
- Ornithophobia - frica de pasari
- Osmophobia, Olfactophobia – frica de mirosuri urate, neplacute
- Panphobia – frica de orice chiar fara cauze exacte
- Papaphobia – frica de Papa
- Pediophobia – frica de papusi cu infatisare umana
- Phagophobia – frica de a inghiti
- Pharmacophobia – frica de medicamente
- Philophobia – frica de iubire, de a se indragosti
- Phobophobia – frica de a avea o frica sau o fobie
- Phonophobia – frica de sunete puternice
- Pteromerhanophobia – frica de a fi intr-un avion
- Pyrophobia – frica de foc
- Radiophobia – frica de radioactivitate sau raze X
- Sociophobia – frica de oameni sau de situatii sociale
- Somniphobia – frica de a adormi
- Spasmenagaliaphobia (neologism– frica de sticla sparta
- Spectrophobia – frica de fantome
- Taphophobia, Taphephobia – frica de groapa de mormant, de a nu fi ingropat de viu
- Technophobia – frica de tehnologie
- Telephone phobia – frica de a folosi telefonul
- Tetraphobia – frica de numarul 4
- Thalassophobia – frica de mare, de a fi pe mare
- Thanatophobia – frica de a muri
- Thermophobia – frica de caldura
- Tokophobia – frica de a ramine gravida
- Traumatophobia – frica de a nu te rani
- Trichophobia – frica de par cazut
- Triskaidekaphobia, Terdekaphobia – frica de numarul 13
- Trypanophobia, Belonephobia, Enetophobia – frica de ace sau de injectii
- Uranophobia, Ouranophobia –frica de Rai
- Xanthophobia – frica de culoarea galbena
- Xenophobia – frica de straini
- Xylophobia, Hylophobia, Ylophobia – frica de paduri
duminică, 17 februarie 2013
Rousseau si apa calda.
Jean-Jaques Rousseau (1712-1778). Filozof francez. Sau nu. El s-a nascut in Geneva si toata viata lui si-a semnat cartile "Jean Jaques Rousseau, Cetatean al Genevei". Francezii insa l-au ingropat in Pantheonul din Paris ca erou national francez. Mda.
Cei pasionati de politica il regasesc si admira in "Despre Contractul Social" sau in "Discurs despre originile inegalitatii".
Romanticii il admira in "Julie sau Noua Heloise". Cei pasionati de educatie vor afirma insa ca nuvela sa "Emile" este cel mai complet si influent text despre educatie, inspirand zeci de generatii .
Rautaciosii insa vor spune ca influenta sa asupra grupului iacobin in timpul Revolutiei franceze a dus la multe asasinate/ executii total nejustificate. Mai mult, vor aduce in discutie si faptul ca el a fost Francmason declarat si de aici o intreaga teorie a conspiratiei.
Psihologii vor carcoti spunand ca a fost nevrotic, narcisist, ipohondru, masochist si avea mania persecutiei.
Sociologii nervosi vor spune ca a fost un mincinos de vreme ce nu a fost in stare sa isi creasca cei cinci copii si i-a trimis pe toti la orfelinat.
Ar trebui inventata o zicala : Fa ce zice Rousseau, nu ce a facut Rousseau.
Hm...se cam duce aura lui. In orice caz a fost un filozof cu ceva simt al umorului. Diderot ( filozof francez- vorbim despre el alta data) povesteste ca intr-o zi l-a vizitat pe Rousseau acasa la el ( in Montmorency) afland ca acesta avusese ganduri de sinucidere stand pe malul iazului. Diderot , sperand la vreo revelatie existentialista, il intreaba simplu: Si de ce nu ai facut-o?
-Pentru ca am bagat mina in apa si mi s-a parut prea rece.
Te-am plictisit ? Te rog nu mai reveni pe aici. Ca un gest insa de admiratie al rabdarii tale iata o imagine din Titanic. Cu apa rece :)
Cei pasionati de politica il regasesc si admira in "Despre Contractul Social" sau in "Discurs despre originile inegalitatii".
Romanticii il admira in "Julie sau Noua Heloise". Cei pasionati de educatie vor afirma insa ca nuvela sa "Emile" este cel mai complet si influent text despre educatie, inspirand zeci de generatii .
Rautaciosii insa vor spune ca influenta sa asupra grupului iacobin in timpul Revolutiei franceze a dus la multe asasinate/ executii total nejustificate. Mai mult, vor aduce in discutie si faptul ca el a fost Francmason declarat si de aici o intreaga teorie a conspiratiei.
Psihologii vor carcoti spunand ca a fost nevrotic, narcisist, ipohondru, masochist si avea mania persecutiei.
Sociologii nervosi vor spune ca a fost un mincinos de vreme ce nu a fost in stare sa isi creasca cei cinci copii si i-a trimis pe toti la orfelinat.
Ar trebui inventata o zicala : Fa ce zice Rousseau, nu ce a facut Rousseau.
Hm...se cam duce aura lui. In orice caz a fost un filozof cu ceva simt al umorului. Diderot ( filozof francez- vorbim despre el alta data) povesteste ca intr-o zi l-a vizitat pe Rousseau acasa la el ( in Montmorency) afland ca acesta avusese ganduri de sinucidere stand pe malul iazului. Diderot , sperand la vreo revelatie existentialista, il intreaba simplu: Si de ce nu ai facut-o?
-Pentru ca am bagat mina in apa si mi s-a parut prea rece.
Te-am plictisit ? Te rog nu mai reveni pe aici. Ca un gest insa de admiratie al rabdarii tale iata o imagine din Titanic. Cu apa rece :)
sâmbătă, 16 februarie 2013
Perplexitati diferite.
Javier Muguerza Carpintier . Filozof spaniol (kantian) nascut in 1936. Adica persoana mai traieste daca nu scriu si data mortii. Got that ?
In anul 1990 publica Desde la perplejidad. Ensayos sobre la ética, la razón y el diálogo. Sau ( versiunea scurta) "Din perplexitate".
Autorul povesteste ca un prieten venit la lansarea cartii era tare incurcat privind titlul si grosimea cartii (aprox 700 pagini). In cele din urma si-a facut curja si l-a intrebat:
- Toate acestea le-ai scris din perplexitate? De fapt, cu mine se intampla tocmai contrariul: cand raman perplex nu stiu ce sa mai spun.
Ma bucur ca nu sunt singurul care este blocat de perplexitate si ramin cu o expresie tampa pe fata.
In anul 1990 publica Desde la perplejidad. Ensayos sobre la ética, la razón y el diálogo. Sau ( versiunea scurta) "Din perplexitate".
Autorul povesteste ca un prieten venit la lansarea cartii era tare incurcat privind titlul si grosimea cartii (aprox 700 pagini). In cele din urma si-a facut curja si l-a intrebat:
- Toate acestea le-ai scris din perplexitate? De fapt, cu mine se intampla tocmai contrariul: cand raman perplex nu stiu ce sa mai spun.
Ma bucur ca nu sunt singurul care este blocat de perplexitate si ramin cu o expresie tampa pe fata.
joi, 14 februarie 2013
Nevoi diferite. Aristip.
Un alt filozof necunoscut maselor dar foarte iubit de mine este Aristip, fondatorul scolii Cirenaice. A fost un filozof scolit de Socrate si asta se vede. Cei care revin des vor trage concluzia ca imi plac hedonistii si am ceva impotriva lui Platon si a scolii lui.
Intr-o zi, tiranul Dionysios, caruia ii placea sa se inconjoare de filozofi si sa ii rasplateasca ( hei, domnii mogului moderni, invatam ceva de la tirani ?) i-a facut cadou lui Aristip o suma generoasa de bani si lui Platon o carte. Invataceii i-au reprosat aceasta lucru lui Aristip considerand cadourile ca nepotrivite.
Cu intelepciune Aristip a raspuns: Fiecare cu nevoile lui. Eu am nevoie de bani si Platon are nevoie de carti.
Umorul sau s-a prelungit si dupa moarte. Aristip a cerut ca pe piatra lui de mormant sa fie scris :
Aici odihneste cel care va asteapta.
Cred ca ar fi un prieten bun si distractiv. Dar sa asteptam sa il intalnim .
Intr-o zi, tiranul Dionysios, caruia ii placea sa se inconjoare de filozofi si sa ii rasplateasca ( hei, domnii mogului moderni, invatam ceva de la tirani ?) i-a facut cadou lui Aristip o suma generoasa de bani si lui Platon o carte. Invataceii i-au reprosat aceasta lucru lui Aristip considerand cadourile ca nepotrivite.
Cu intelepciune Aristip a raspuns: Fiecare cu nevoile lui. Eu am nevoie de bani si Platon are nevoie de carti.
Umorul sau s-a prelungit si dupa moarte. Aristip a cerut ca pe piatra lui de mormant sa fie scris :
Aici odihneste cel care va asteapta.
Cred ca ar fi un prieten bun si distractiv. Dar sa asteptam sa il intalnim .
miercuri, 13 februarie 2013
Dilema? Nu, trilema
Epicur a enervat multa lume. Dante l-a bagat in Infern la loc de cinste. Platonicienii doreau sa ii distruga toata opera. Au reusit. Tot ce stim astazi despre Epicur sunt din citatele dusmanilor. Dusmanii, dupa cum se vede, te pot duce in posteritate si te salveaza de uitare.
Fiind atat de enervat bineinteles ca este printre favoritii mei.
Nu ma enervati cu .." iarasi ai deschis paranteze si te indepartezi de subiect" De asta am facut acest blog. Sa ma invart in cercuri. Citeste numele blogului.
Trilema lui Epicur ne este cunoscuta deoarece un invatacel/preot de mare rang, Lactantius il injura. Daca tacea , trilema disparea. Asa ea a bantui toate istoria filozofiei.
Pe scurt Epicur afirma :
Doreste Dumnezeu sa opreasca raul dar nu poate ? Atunci nu este omipotent.
Poate dar nu vrea ? Atunci este un Dumnezeu rau.
Si poate si vrea sa opreasca rau ? Atunci de ce mai exista raul ?
Nici nu vrea si nici nu poate ? Atunci de ce il mai numiti Dumneazeu.
Sah-mat la rege .
Inainte de a-mi servi parerea ta: las-o balta. S-au zbatut oameni mai valorosi ( precum Leibnitz sau Hume) sa gaseasca un raspuns coerent sau unii mai habotnici ( Lactantius de ex care incheie discutia : Dumnezeu nu se baga in treburile oamenilor) si au dat gres.
Ca sa incheiem discutia prieteni sa spun ca Epicur a trait intre anii 341-270 i.e.n. Adica i.Chr. Deci vorbea de alt Dumnezeu. Problem solved !
Fiind atat de enervat bineinteles ca este printre favoritii mei.
Nu ma enervati cu .." iarasi ai deschis paranteze si te indepartezi de subiect" De asta am facut acest blog. Sa ma invart in cercuri. Citeste numele blogului.
Trilema lui Epicur ne este cunoscuta deoarece un invatacel/preot de mare rang, Lactantius il injura. Daca tacea , trilema disparea. Asa ea a bantui toate istoria filozofiei.
Pe scurt Epicur afirma :
Doreste Dumnezeu sa opreasca raul dar nu poate ? Atunci nu este omipotent.
Poate dar nu vrea ? Atunci este un Dumnezeu rau.
Si poate si vrea sa opreasca rau ? Atunci de ce mai exista raul ?
Nici nu vrea si nici nu poate ? Atunci de ce il mai numiti Dumneazeu.
Sah-mat la rege .
Inainte de a-mi servi parerea ta: las-o balta. S-au zbatut oameni mai valorosi ( precum Leibnitz sau Hume) sa gaseasca un raspuns coerent sau unii mai habotnici ( Lactantius de ex care incheie discutia : Dumnezeu nu se baga in treburile oamenilor) si au dat gres.
Ca sa incheiem discutia prieteni sa spun ca Epicur a trait intre anii 341-270 i.e.n. Adica i.Chr. Deci vorbea de alt Dumnezeu. Problem solved !
marți, 12 februarie 2013
Hic Rhodus, hic saltus
Desi apare in Fabulele lui Aesop in latina, originalul ar fi trebuit sa fie in greaca veche :"Αὐτοῦ γὰρ καὶ Ῥόδος καὶ πήδημα" si s-ar traduce : Aici este Rodos, sari aici.
Un atlet se lauda in public ca reusise o saritura incredibila, inegalabila in cadrul unei competitii sportive din insula Rodos. Mai mult chiar, perfomanta fusese vazuta de foarte multa lume.
Enervantul de serviciu din public insa i-a spus simplu : Aici este Rodos, sari acum.
Expresia a fost ( si este inca) des folosita in politica ( nu in Romania) , la servici si uneori in intimitatea dormitoarelor. De obicei se lasa cu grave dezamagiri. Poate din aceasta cauza ea este ignorata in zilele noastre.
Dar un filozof a vrut sa se joace cu aceasta epigrama: Hegel. In prefata Principiilor Filozofiei Dreptului el o pomeneste ( fara sa o explice sau sa o lege de context) prima data in greaca apoi in latina. Face apoi un comentariu care vorbeste de "a sari peste Rodos". Ceea ce ne-ar face sa il banuim de oarece prostie. Asta nu ati crezut-o.... Apoi revine cu o adaptare proprie in germana ( Hier is die Rose, hier tanz - Aici este Trandafirul, aici danseaza) . Si ne baga in ceata legandu-se de trandafirul aflat pe crucea crestina in traditia rosacruceana si a utopiilor promovate de aceasta secta (Rhodos-rhodon-trandafir...salta/dans-saltus/saritura- get it ?).
Dar parca nu se jucasera destul apare Marx care o citeaza "Hic Rhodus, hic salta". Adica jumatate de la Aesop si jumatate de la Hegel. ( Eighteenth Brumaire of Louis Bonaparte -Karl Marx, Friedrich Engels, Werke (Berlin, 1956–83), vol. 8, p. 118. )
Sa ne intelegem: atat Hegel cat si Marx cunosteau foarte bine expresia dar s-au jucat cu ea. Si cu mintile noastre. Ca doar asta face un filozof. Reading between the lines...dude.
Ca sa va calmati..uite o pisica ....
Un atlet se lauda in public ca reusise o saritura incredibila, inegalabila in cadrul unei competitii sportive din insula Rodos. Mai mult chiar, perfomanta fusese vazuta de foarte multa lume.
Enervantul de serviciu din public insa i-a spus simplu : Aici este Rodos, sari acum.
Expresia a fost ( si este inca) des folosita in politica ( nu in Romania) , la servici si uneori in intimitatea dormitoarelor. De obicei se lasa cu grave dezamagiri. Poate din aceasta cauza ea este ignorata in zilele noastre.
Dar un filozof a vrut sa se joace cu aceasta epigrama: Hegel. In prefata Principiilor Filozofiei Dreptului el o pomeneste ( fara sa o explice sau sa o lege de context) prima data in greaca apoi in latina. Face apoi un comentariu care vorbeste de "a sari peste Rodos". Ceea ce ne-ar face sa il banuim de oarece prostie. Asta nu ati crezut-o.... Apoi revine cu o adaptare proprie in germana ( Hier is die Rose, hier tanz - Aici este Trandafirul, aici danseaza) . Si ne baga in ceata legandu-se de trandafirul aflat pe crucea crestina in traditia rosacruceana si a utopiilor promovate de aceasta secta (Rhodos-rhodon-trandafir...salta/dans-saltus/saritura- get it ?).
Dar parca nu se jucasera destul apare Marx care o citeaza "Hic Rhodus, hic salta". Adica jumatate de la Aesop si jumatate de la Hegel. ( Eighteenth Brumaire of Louis Bonaparte -Karl Marx, Friedrich Engels, Werke (Berlin, 1956–83), vol. 8, p. 118. )
Sa ne intelegem: atat Hegel cat si Marx cunosteau foarte bine expresia dar s-au jucat cu ea. Si cu mintile noastre. Ca doar asta face un filozof. Reading between the lines...dude.
Ca sa va calmati..uite o pisica ....
Politica moderna
Mi-as dori ca politicienii de astazi ( nu numai cei din Romania, sa fim seriosi) sa fie mai culti, mai pregatiti pentru guvernare si sa aiba studii aprofundate in stiinte politice si filozofie. Caci filozofia este piatra de temelie a politicii si cea care a determinat dezvoltarea ideilor in decursul istoriei. Dar, vise maica, vise. Deocamdata...
Discutiile politice din zilele noastre sunt un adevarat razboi desfaurat "in direct" spre amuzamentul maselor. Uneori imi par clovni penibili ai neputintei noastre de a promova valori politice. Pentru politicienii care nu au avut rabdare sa il citeasca pe Kant ( ok..pentru toti deci) o idee care i-ar putea ajuta in a-si modera violentele: in razboi nu ar trebui permis nimic care sa faca cu neputinta o pace ulterioara (Kant- Spre pacea eterna).
Daca exista o finalitate a politicii ea este pacea. Razboiul de anihilare dus de partidelor politice si de politicienii moderni desfiinteaza insasi inima politicii. Anihilarea adversarului este apanajul regimurilor totalitare care si-au demonstrat deja incapacitatea de a genera o viata sociala posibila si coerenta.
Deci..ne moderam discursurile si putem pastra in minte posibilitatea dorita a pacii ulterioare ?
Discutiile politice din zilele noastre sunt un adevarat razboi desfaurat "in direct" spre amuzamentul maselor. Uneori imi par clovni penibili ai neputintei noastre de a promova valori politice. Pentru politicienii care nu au avut rabdare sa il citeasca pe Kant ( ok..pentru toti deci) o idee care i-ar putea ajuta in a-si modera violentele: in razboi nu ar trebui permis nimic care sa faca cu neputinta o pace ulterioara (Kant- Spre pacea eterna).
Daca exista o finalitate a politicii ea este pacea. Razboiul de anihilare dus de partidelor politice si de politicienii moderni desfiinteaza insasi inima politicii. Anihilarea adversarului este apanajul regimurilor totalitare care si-au demonstrat deja incapacitatea de a genera o viata sociala posibila si coerenta.
Deci..ne moderam discursurile si putem pastra in minte posibilitatea dorita a pacii ulterioare ?
Festina lente.
σπεῦδε βραδέως (speude bradeos) - Grabeste-te incet. Oximoron. Nu, nu sunt viermi instestinali.
Folosit ca motto de multi imparati romania ( ex Augustus sau Titus). Apoi de toata lumea. La noi a ajuns ca "Graba strica treaba". Deh..probleme la traducere.
Totul pare a pleca de la Suetoniu / De vita Caesarum care povesteste ca imparatul Augustus ura graba generalilor si recomanda mereu precautia.
Si cum si atunci impactul vizual avea valoare mare Augustus a batut monede de aur care purtau imaginea unui crab si a unui fluture.Ceea ce rautaciosii ar interpreta ca "Zboara tarandu-te". Imaginea insa a prins fiind intalnita in toata istoria Europei ( Shakespeare, Erasmus, familia Medici blabla).
Grabindu-se incet dar sigur a fost mottoul adoptat de justitia indiana (da, si indienii au avut si au justitie). In anul 1205, Moloji Thorat a cerut dreptate in fata unei judecator. Dupa 751 de ani , in 1966 urmasii lui au castigat procesul. Nu se cunoaste suma dar sper ca avea dobanda.
Folosit ca motto de multi imparati romania ( ex Augustus sau Titus). Apoi de toata lumea. La noi a ajuns ca "Graba strica treaba". Deh..probleme la traducere.
Totul pare a pleca de la Suetoniu / De vita Caesarum care povesteste ca imparatul Augustus ura graba generalilor si recomanda mereu precautia.
Si cum si atunci impactul vizual avea valoare mare Augustus a batut monede de aur care purtau imaginea unui crab si a unui fluture.Ceea ce rautaciosii ar interpreta ca "Zboara tarandu-te". Imaginea insa a prins fiind intalnita in toata istoria Europei ( Shakespeare, Erasmus, familia Medici blabla).
Grabindu-se incet dar sigur a fost mottoul adoptat de justitia indiana (da, si indienii au avut si au justitie). In anul 1205, Moloji Thorat a cerut dreptate in fata unei judecator. Dupa 751 de ani , in 1966 urmasii lui au castigat procesul. Nu se cunoaste suma dar sper ca avea dobanda.
luni, 11 februarie 2013
Mozart Copilul Einstein.
De fiecare data cand ascult muzica lui Mozart simt cum imi creste IQ-ul. Si pentru ca ati pus muzica lui Mozart copilului vostru ( sau ati lipit o pereche de casti pe burta unei gravide) stiti ca ati facut un pas important in genialitatea copilului. Exista companii in toata lumea care din asta traiesc - vanzand dezvoltarea cognitiva a copilului vostru sub forma muzicii lui Mozart ( exemplu destul de faimoasa si bogata "Baby Einstein" din SUA). Parintii din toata lumea se imbulzesc sa cumpere aceste CD-uri ( cei mai computer skilled le downloadeaza gratuit de pe Internet deja virusate) caci nimic nu trebuie precupetit in efortul de dezvoltare a urmasilor. Asa a aparut efectul ( sa nu spun psihoza) Mozart.
Asa si ? Totul pare sa fii inceput in anul 1950 cand un medic pe numele lui de botez Albert Tomatis a pretins ca a avut rezultate in tratarea unor pacienti cu tulburari de vorbire si/sau auditive numai expunandu-i la muzica lui Mozart. Dar a trebui ca in anul 1990 "University of California at Irvine" sa faca un test pe 36 de studenti care au ascultat timp de 10 minute sonata lui Mozart inaintea unui test pentru determinarea IQ. Potrivit Dr, Gordon Shaw, psiholog, rezultatele au aratat o crestere cu 8 puncte a rezultatelor dupa "expunerea" la muzica. Si bum !
Apare si un muzician ( Dan Campbell) care incepe cu inregistrarea ( TM, (R) ) procesului terapeutic, tipareste CD-uri dar si carti pe acest concept si gaseste sustinatori inclusiv in guvernele statelor Georgia, Florida si Tennessee.Milioane si milioane de dolari.
Dar cum si in lumea academica cat si in cea reala invidia nu iti da pace apar contra-studiile care infirma afirmatia grandioasa. Rautaciosul Dr. Frances Rauscher demonstreaza printr-o alta serie de studii ca expunerea la frumoasa muzica a lui Mozart nu imbunatateste nimic. Nici alta muzica clasica, preclasica sau simfonica.Nada, nothing, zip, zero, teapa.
In ciuda demontarii mitului de catre comunitatea stiintifica el persista. Si stii ce ? Pentru ca esti super-parinte facand asta !
Cearta invidioasa intre cercetatori continua ceea ce dovedeste ca expunerea lor la muzica nu i-a facut mai destepti. Q.E.D.
PS: Ma duc sa ascult Mozart cu sau fara efecte terapeutice.
science.howstuffworks.com
Asa si ? Totul pare sa fii inceput in anul 1950 cand un medic pe numele lui de botez Albert Tomatis a pretins ca a avut rezultate in tratarea unor pacienti cu tulburari de vorbire si/sau auditive numai expunandu-i la muzica lui Mozart. Dar a trebui ca in anul 1990 "University of California at Irvine" sa faca un test pe 36 de studenti care au ascultat timp de 10 minute sonata lui Mozart inaintea unui test pentru determinarea IQ. Potrivit Dr, Gordon Shaw, psiholog, rezultatele au aratat o crestere cu 8 puncte a rezultatelor dupa "expunerea" la muzica. Si bum !
Apare si un muzician ( Dan Campbell) care incepe cu inregistrarea ( TM, (R) ) procesului terapeutic, tipareste CD-uri dar si carti pe acest concept si gaseste sustinatori inclusiv in guvernele statelor Georgia, Florida si Tennessee.Milioane si milioane de dolari.
Dar cum si in lumea academica cat si in cea reala invidia nu iti da pace apar contra-studiile care infirma afirmatia grandioasa. Rautaciosul Dr. Frances Rauscher demonstreaza printr-o alta serie de studii ca expunerea la frumoasa muzica a lui Mozart nu imbunatateste nimic. Nici alta muzica clasica, preclasica sau simfonica.Nada, nothing, zip, zero, teapa.
In ciuda demontarii mitului de catre comunitatea stiintifica el persista. Si stii ce ? Pentru ca esti super-parinte facand asta !
Cearta invidioasa intre cercetatori continua ceea ce dovedeste ca expunerea lor la muzica nu i-a facut mai destepti. Q.E.D.
PS: Ma duc sa ascult Mozart cu sau fara efecte terapeutice.
science.howstuffworks.com
duminică, 10 februarie 2013
Diferente. Confucius.
Despre Confucius ( filozof chinez, 550 i.e.n - 470 i.e.n, pe numele de botez Kong Fu Zi) s-au pastrat destule glume care merita citite si apoi folosite la petreceri unde vreti sa pareti "cool".Mai bine nu...
Intr-una din peregrinarile sale, suita filozofului avea parte numai de probleme. De la lipsa hranei si a proviziilor la imbolnavirea citorva invatacei. Discipolii lui Confucius au ajuns cu frustrarile intr-un punct de maxim si au mers la marele filozof pentru a se plange si cauta alinare. "Cum se face ca asemenea probleme se pot intampla si pot afecta oamenii intelepti priviti atunci ( acum nu) ca fiind superiori plebei ?"
Confucius le-a raspuns insa ca asemenea mizerii si probleme se intampla tuturor diferenta fiind insa in faptul ca oamenii de rand isi pierd cumpatul atunci cand trebuie sa indure.
Tot despre "calatorii" Confucius mai spunea :
Inainte de a pleca intr-o calatorie ca sa te razbuni pe cineva, sapa doua gropi.
Nu conteaza cat de incet mergi pe un drum atata timp cat nu te opresti.
Hai inca una :
Ceea ce cauta un om superior se gaseste in el; ceea ce cauta un om simplu se gaseste in altii.
Intr-una din peregrinarile sale, suita filozofului avea parte numai de probleme. De la lipsa hranei si a proviziilor la imbolnavirea citorva invatacei. Discipolii lui Confucius au ajuns cu frustrarile intr-un punct de maxim si au mers la marele filozof pentru a se plange si cauta alinare. "Cum se face ca asemenea probleme se pot intampla si pot afecta oamenii intelepti priviti atunci ( acum nu) ca fiind superiori plebei ?"
Confucius le-a raspuns insa ca asemenea mizerii si probleme se intampla tuturor diferenta fiind insa in faptul ca oamenii de rand isi pierd cumpatul atunci cand trebuie sa indure.
Tot despre "calatorii" Confucius mai spunea :
Inainte de a pleca intr-o calatorie ca sa te razbuni pe cineva, sapa doua gropi.
Nu conteaza cat de incet mergi pe un drum atata timp cat nu te opresti.
Hai inca una :
Ceea ce cauta un om superior se gaseste in el; ceea ce cauta un om simplu se gaseste in altii.
sâmbătă, 9 februarie 2013
Viata grea. Thales
Si filozofii se tin de bancuri.Sau nu. Intr-o zi Thales din Milet, a fost intrebat de ce nu are copii. Raspunsul specific unui pesimist :
-Pentru ca mi-ar fi mila de ei.
O alta poveste despre Thales este relatata de Platon in Teaitetos. Thales mergea privind cu atentie norii si cerul cand era gata sa cada intr-o groapa din fata lui. O sclava ( cu destul curaj si simt al umorului) l-a intrebat :
- Ce crezi ca vei vedea si descoperi pe cer daca nu esti in stare sa vezi pamantul de sub picioarele tale?
Povestea a fost plagiata in decursul istoriei de multa lume. Fara ca Platon sau Thales sa fie deranjati. La Fontaine , ceva de zis ?
Dupa ce ati zambit sa revenim un pic la Thales:
- filozof presocratic ( 624-546 i.e.n) ;
- potrivit lui Bertrand Russel " filozofia europeana incepe cu Thales"
- a fost printre primii filozofi care a respins explicatiile supranaturale ( zeitati sau dumnezei) fiind astfel precursor al revolutiei stiintifice ( care insa s-a aminat aproape 2.000 de ani)
- matematician de varf ( primul care a stiu cum se calculeaza inaltimea unei piramide sau distanta unei corabii de mal) si uneori numit primul matematician din istorie.
Acum ca v-am stricat buna dispozitie cu atatea explicatii mai cititi o data "glumele". Poate gasiti si altceva in afara de ras.
-Pentru ca mi-ar fi mila de ei.
O alta poveste despre Thales este relatata de Platon in Teaitetos. Thales mergea privind cu atentie norii si cerul cand era gata sa cada intr-o groapa din fata lui. O sclava ( cu destul curaj si simt al umorului) l-a intrebat :
- Ce crezi ca vei vedea si descoperi pe cer daca nu esti in stare sa vezi pamantul de sub picioarele tale?
Povestea a fost plagiata in decursul istoriei de multa lume. Fara ca Platon sau Thales sa fie deranjati. La Fontaine , ceva de zis ?
Dupa ce ati zambit sa revenim un pic la Thales:
- filozof presocratic ( 624-546 i.e.n) ;
- potrivit lui Bertrand Russel " filozofia europeana incepe cu Thales"
- a fost printre primii filozofi care a respins explicatiile supranaturale ( zeitati sau dumnezei) fiind astfel precursor al revolutiei stiintifice ( care insa s-a aminat aproape 2.000 de ani)
- matematician de varf ( primul care a stiu cum se calculeaza inaltimea unei piramide sau distanta unei corabii de mal) si uneori numit primul matematician din istorie.
Acum ca v-am stricat buna dispozitie cu atatea explicatii mai cititi o data "glumele". Poate gasiti si altceva in afara de ras.
vineri, 8 februarie 2013
Triskaidekaphobia
Si un cuvant nou astazi de adaugat in vocabular : triskaidekaphobia.
Adica frica de numarul 13. Cuvantul este compus ( in limba greaca din tris = trei, kai = si , deka =zece si phobia = frica . A nu se confunda cu frica de "vineri 13" care s-ar spune ( daca reusiti sa pronuntati) paraskevidekatriaphobia. Ok..mai incercati inca o data. Mie mi-a iesit a patra oara.
Frica de numarul 13 ar fi fost utila pentru NASA cand a lansat Apolo 13 la ora 13:13. Apolo 13 a explodat pe 13 Aprilie. Si-au cam fortat norocul ...
Prima data in istorie cand numarul 13 a fost evitat este in Codul lui Hammurabi (1780 I.E.N.) unde legea cu numarul 13 lipseste.
Daca v-a placut filmul Thor sau Avengers il stiti pe Loki. El este al 13-lea zeu in mitologia vikinga.
Nici templierii nu au scapat de 13 caci vineri, 13 octombrie 1307, regele Filip al IV al Frantei a dat ordin sa fie arestati.
Fiind in anul 2013 ar trebui sa fim ingirjorati ? Pe irlandezi i-a speriat deoarece registrul de inmatriculari masini din Irlanda a luat decizia in 2012 ca pe placutele de inmatriculare ( pe care apare anul inmatricularii din doua cifre, 2012=12, 2011= 11 etc) sa apara in acest an 131 si nu doar 13. Guvernul irlandez a aprobat aceasta propunere. Guvern cu probleme serioase....
joi, 7 februarie 2013
"Fiat justitia, et pereat mundus"
Sa se faca dreptate chiar de ar pieri lumea.
A fost motto-ul lui Ferdinand I, Imparat al Imperiului (Sfant) Roman probabil preluat din cartea lui Johannes Manlius - Loci Communes (1563). Copiata/plagiata probabil din "Fiat justitia ruat caelum" ( Sa se faca dreptate chiar de s-ar prabusi cerul ) regasita la comediantul Romei antice Publius Terentius Afer (195/185–159 E.N.).
Terentius probabil a copiat-o de la Seneca. In cartea De Ira ( Despre Furie, Cartea I, Capitoul XVIII) Seneca povesteste cum guvernatorul roman Gnaeus Piso s-a infuriat cand un soldat s-a intors dintr-o permisie fara prietenul sau cu care plecase , suspectandu-l pe acesta ca l-ar fi asasinat. Judecata sumara, nervi multi si imediat condamnare la moarte. A se pune in aplicare imediat. In timp ce condamnatul isi pune capul sub sabia calaului, disparutul apare. Intarziase. Centurionul opreste executia dar apare guvernatorul care ordona continuarea executiei deoarece un verdict fusese deja dat. Justitia isi spusese cuvantul. Mai mult, a ordonat si executarea centurionului care a oprit initial executia deoarece nu a dus la implinire ordinele date. Ca sa fie insa satisfacut a ordonat si omorarea intarziatului deoarece actiunile lui au dus la omorarea a doi oameni nevinovati. Si atunci a simtit Guvernatorul ca s-a facut dreptate.
Oare de cite ori pe zi aceeasi mentalitate absurda condamna oameni nevinovati in apararea unei justitii intangibile. Justitia este legata la ochi... nu-i asa ?
Oare i-am facut dreptate lui Seneca chiar daca v-am plictisit/ amuzat ?
Probabil insa de aici expresia populara romana: Facerea de bine...
A fost motto-ul lui Ferdinand I, Imparat al Imperiului (Sfant) Roman probabil preluat din cartea lui Johannes Manlius - Loci Communes (1563). Copiata/plagiata probabil din "Fiat justitia ruat caelum" ( Sa se faca dreptate chiar de s-ar prabusi cerul ) regasita la comediantul Romei antice Publius Terentius Afer (195/185–159 E.N.).
Terentius probabil a copiat-o de la Seneca. In cartea De Ira ( Despre Furie, Cartea I, Capitoul XVIII) Seneca povesteste cum guvernatorul roman Gnaeus Piso s-a infuriat cand un soldat s-a intors dintr-o permisie fara prietenul sau cu care plecase , suspectandu-l pe acesta ca l-ar fi asasinat. Judecata sumara, nervi multi si imediat condamnare la moarte. A se pune in aplicare imediat. In timp ce condamnatul isi pune capul sub sabia calaului, disparutul apare. Intarziase. Centurionul opreste executia dar apare guvernatorul care ordona continuarea executiei deoarece un verdict fusese deja dat. Justitia isi spusese cuvantul. Mai mult, a ordonat si executarea centurionului care a oprit initial executia deoarece nu a dus la implinire ordinele date. Ca sa fie insa satisfacut a ordonat si omorarea intarziatului deoarece actiunile lui au dus la omorarea a doi oameni nevinovati. Si atunci a simtit Guvernatorul ca s-a facut dreptate.
Oare de cite ori pe zi aceeasi mentalitate absurda condamna oameni nevinovati in apararea unei justitii intangibile. Justitia este legata la ochi... nu-i asa ?
Oare i-am facut dreptate lui Seneca chiar daca v-am plictisit/ amuzat ?
Probabil insa de aici expresia populara romana: Facerea de bine...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
-
Semidoctul, ca si prostul, are, in străfundul golului minţii sale, conștiința inferiorității lui. Nu o recunoaște, nu înțelege de ce este ... -
Prea des, atât în discursul public oral ( în general televizat c ă ci prostia nu se poate manifesta plenar "decât pe sticl ă ")...
-
Toti romanii sunt mandri de evolutia tarii in perioada interbelica . => Romania a avut atunci cea mai prospera perioada si o dezvoltare ...