Cei sapte stalpi ai intelepciunii....

Deși știți ce tâmpenii a spus Klaus, Tăriceanu sau Nicușor, nu știți care au fost cei șapte înțelepți ai Greciei Antice. Nu e nimic, cat trăim, învățăm ...

    Cleobulus din Lindos: "Moderația este cel mai bun lucru" (Greaca: πάν μέτρον άριστον, pan metron ariston). De profesie.. tiran al Lindos-ului, Rhodes, c. 600 I.Chr.
    Solon din Atena: "Nimic in exces" (Greaca: μηδὲν ἄγαν, meiden agan). Solon (c. 638 – 558 I. Chr.) ,reformator, legiuitor, cel care pune bazele democrației in Atena.
    Chilon din Sparta: "Sa nu îți dorești imposibilul" (Greaca: μὴ ἐπιθυμεῖν ἀδυνάτων, mei epithumein adunaton). Chilon - politician, reformator si unul din cei care pun bazele societății utopice spartane. sec VI I.Chr
    Bias din Priene: "Cei mai multi oameni sunt rai " (Greaca: πλεῖστοι ἄνθρωποι κακοί, pleistoi anthropoi kakoi). Bias politician si leguitor , sec VI I.Chr.
    Thales din Milet: "Cunoaște-te pe tine însuți " (Greaca: γνῶθι σεαυτόν, gnothi seauton). Thales (c. 624 – c. 546 I. Chr) filosof si matematician. El a spus-o si nu Oracolul din Delphi care l-a "plagiat" punând-o pe frontispiciu.
    Pittacus din Mytilene: "Cunoaște-ti propriile oportunități/ avantaje " (Greaca: γνῶθι καιρὸν, gnothi kairon). Pittacus (c. 640 – 568 I. Chr) a guverna Mytilene (Lesbos) împreună cu Myrsilus. Implementator de democrație populara.
    Periander din Corinth: "Fii îndepărtat de toate" (Greaca: Ὅρα τὸ μέλλον, hora to mellon). Periander (fl. 627 I. Chr) tiran al  Corintului in secolele VII și VI I. Chr.Perioada de aur a Corintului.



Acum stii. Dar acum rămâne întrebarea : de ce doi tirani ? Dar de ce ulterior un Împărat ca stâlp al filosofiei stoice ?
Aici căutați singuri răspuns.

PS : Lista este făcută de Socrate. Care nu putea sa se adauge singur.

Justitie ( rep.)

O legenda populara franceza descrie cel mai echitabil mod de a imparti o mostenire intre doi frati. Potrivit acestei povestiri formula ideala este : fratele mai mare imparte toate bunurile in mod echitabil, dupa propria judecata. Apoi este randul fratelui mai mic sa aleaga primul care din cele doua parti ale mostenirii o doreste pentru sine.

Adevarul si dreptatea se gasesc de foarte multe ori ascunse in forme simple si logice.
Acum vine intrebarea: cum puteti folosi aceasta lectie de echitate in viata voastra ?

O greseala comuna. Ateism.

Explicarea lumii fara metafizica sau religie, prin ea insasi, prin evolutionism de exemplu, este catalogata rapid ca fiind o gandire ateista. Nimic mai gresit caci o gandire, un sistem de explicare a lumii care nu face referire la Dumnezeu nu ii neaga implicit existenta.
Greseala comuna care amesteca atesimul ( care neaga explicit existenta unui Dumnezeu) cu agnosticimul ( care afirma doar ca omul nu poate ajunge la concluzia existentei sau inexistentei unui/unor Dumnezeu/zei ).

Despre imposibilitatea discursului "fals"

Este imposibil sa vorbesti fals, caci aceasta ar insemna sa spui ceea ce nu este, iar ceea ce nu este nu poate fi exprimat.

Pozitie argumentata atat de Protagoras cat si de Antistene.

Virtutile umane.Arete, dike, nomos

"Suntem inzestrati de natura cu aptitudinea de a primi virtutile, dar le obtinem numai prin practica".
Aristotel.

"Instruirea cere inzestrare naturala si exercitiu."
Protagoras

Arete si nomos

Natura umana bruta contine intrinsec posibilitatea progresului moral si al elevarii spirituale a fiecaruia, ramanand insa o alegere personala implicand insa educatia, dorinta de a cunoaste si puterea de a intelege. 
"[...] suntem inzestrati de natura cu aptitudinea de a primi virtutile, dar le obtinem numai prin practica" - Aristotel.
Sofistii cred insa ca exista si o inzestrare naturala, o aptitudine innascuta. Desi i-a criticat constant pe acestia si Socrate sustine aceasta pozitie, a unei predestinari sau aptitudini, exemplificand marea greutate a oamenilor de stat de a transmite copiilor stiinta, morala si viziunea lor. Doar ca o potentialitate, drumul spre morala fiind insa, in ambele cazuri, unul propriu, determinat doar de vointa si dorinta fiecarui individ.
 

"Instruirea cere inzestrarea naturala si exercitiu"- Protagoras

Biruindu-te

Cine nu a dorit lucruri rusinoase sau rele, nici nu s-a atins de ele, nu e intelept; caci nu exista nimic pe care acesta biruindu-l, sa se poata arata stapan pe sine.

Antiphon

No comment needed.

Agnosticismul pur

" In ceea ce priveste zeii, mi-e cu neputinta sa aflu daca exista sau nu, ori sub ce forma exista, caci sunt multe oprelisti in calea cunoasterii, iar subiectul este obscur si viata omeneasca e scurta"

Protagoras Abderianul.

Linistea dezangajata la care sper, liniste a unui agnosticism placut, departe de urletele ateismului revoltat sau de indarjirea conservatoare a unui deism prea puternic afirmat. Viata omeneasca e scurta si sunt multe oprelisti ... Seninatatea unui adevar si recunoasterea unei pozitii calme si relaxate. Poate chiar recunoasterea incapacitatii de a crede asa cum cred credinciosii. Atat pe acestia cat si pe ateistii furibunzi nu stiu daca sa ii admir sau sa ii suspectez de necunoastere. I-as admira pentru ca si-au gasit raspunsul la una din Marile Intrebari ale vietii. I-as suspecta pentru ca nu stiu cum au putut ajunge la aceste (ne) credinte. Cioran a fost cu siguranta reprezentantul agnosticilor. Dar sa nu uitam ca a fost roman. Sfasierea, impotmolirea si sfartecarea interioara, intelectuala ne uneste peste generatii.
Sunt insa sigur ca cei care si-au gasit raspunsul - oricare ar fi acesta- pot dobandi aceea visata ataraxie.

Omul masura a toate !

Protagoras, sofistul, crede cu tarie ca toate judecatile de valoare sunt pur subiective. Semnificatia credintelor filosofice ale acestuia afirma ca ceea ce ii pare ca adevarat fiecarui individ este singura realitate a acestuia si lumea reala este diferita pentru fiecare din noi. Atat Anaxagoras ( "lucrurile vor fi pentru voi asa cum presupuneti voi ca sunt") cat si Empedocle si Permenide sunt in total acord cu afirmatia lui Protagoras: "Omul este masura tuturor lucrurilor, a celor care sunt cum si a celor care nu sunt cum ca nu sunt".

Dramatica si dura afirmatie generatoare de curente si discutii aprinse filosofice. In dialogul platonician Theaitetos, Socrate il intreaba pe Protagoras daca a citit propria afirmatie(?). "Am citit-o si inca de multe ori. Si nu spune ceva de genul: asa cum mi se arata fiecare lucru, asa este, dupa mine, iar dupa tine, asa cum ti se arata tie, caci suntem oameni si tu, si eu?" 

Desigur Aristotel are propria interpretare ( pentru a nu fi acuzat de pledoarie mono-valenta redau si textul) in Metafizica: "Protagoras sustinea ca omul este masura tuturor lucrurilor, ceea ce revine la a afirma ca ceea ce i se pare fiecaruia exista in realitate. Daca ar fi asa, ar rezulta ca acelasi lucru este si nu este, ca e rau si bun si ca toate afirmatiile contradictorii sunt deopotriva de adevarate, pentru ca adesea acelasi lucru ii pare frumos unuia, pe cand altuia tocmai dimpotriva. si ceea ce ne apare fiecaruia din noi este masura lucrurilor."

Eu cred cu tarie ca Aristotel se afla intr-o grava eroare si comite o violare a principiului diversitatii si unicitatii individuale dar, reluand teza lui Protagoras, ceea ce lui Aristotel ii pare adevarat trebuie cu necesitate sa fie adevarat pentru acesta. Nu si pentru mine.

Momentul in care anulam afirmatia lui Protagoras deschidem calea spre tiranie si impunerea unei viziuni unice. Istoria consemneaza fluvii de sange generate de aceste idei si de aceasta intransigenta.