Paralizie a atentiei

[...] Inainte de a intra intr-o tema atat de incalcita ca aceea a factorilor care duc la indragostire si a diverselor tipuri de preferinta erotica, se cuvine sa aratam asemanarea neasteptata a indragostirii, ca paralizie a atentiei, cu misticismul si, ceea ce e inca si mai grav, cu starea hipnotica.

Gasset

Necesitate sau libertate ?

Necesitatea, nu libertatea, conduce viata societatii; si nu intamplator conceptul de necesitate a ajuns sa domine toate filozofiile moderne ale istoriei, in care gandirea moderna a cautat sa se inteleaga pe sine si sa-si afle orientarea filosofica. -Gasset

Din pacate ,insa, aceasta aplecare spre necesitate a dus la o filosofie seaca, inaplicabila si care nu ofera necesara viziune dezvoltarii umanitatii. Necesitatea este aplecarea spre real si spre imediat. Traim si putem supravietui imediatului dar ne indreptam catre o destinatie deja necunoscuta.

Filosofia a tradat umanitatea cand a abandonat "libertatea" si viziunea asupra dezvoltarii umanitatii, optand fie spre aroganta universitara sau spre necesitate.

Ultima viziune coerenta este cea a Republicii lui Platon. Ea inca se aplica si s-a implementat in ultimii 2000 de ani prin interventia clara/brutala a religiilor monoteiste. Din pacate, putem deja afirma fara dubii, aceasta viziune este o utopie a carei punere in practica a dus la aberatii evidente.

Daca viziunea idealista ( la care s-au raliat si stoicii, sofisti, cinicii)  s-a dovedit perdanta, nu ar fi momentul sa analizam viziunea hedonista ? Nu neaparat (doar) cea Epicureana ci toata scoala hedonista ( cu o mai mare aplecare spre Democrit) .

Daca am ramine fideli viziunii idealiste, am putea macar sa o ducem spre forma ei pura ?  Chiar daca pare extrema ?

Extazul amoros si expresia prostului

" In incinta ermetica a atentiei noastre clocim imaginea fiintei iubite. Cand "survine" insa extazul amoros si iubita e a noastra sau, mai exact, ea este eu si eu iubita, apare pe chip acel epanouissement gratios prin care se exprima fericirea. Ochii isi imblanzesc privirea care devine parca elastica si aluneca peste toate, fireste, fara a se fixa temeinic pe nimic; mai mult decat vazand, binevoind sa mangiie obiectele. La fel, gura ramine intredeschisa intr-un suras universal ce picura necontenit pe la comisurile buzelor. Este expresia prostului - intrucat e cea a prostirii. Neavand nici un obiect exterior sau interior asupra caruia sa ne fixam, activitatea noastra se reduce la a lasa ca de pe suprafata sufletului nostru, ca de pe o apa linistita, sa se inalte aburi catre soarele ce-i absoarbe.
Este "starea de gratie" comuna indragostitului si misticului. "

Jose Ortega y Gasset 

Ura impotriva femeii

" Oare ce anume perpetueaza, peste veacuri si continente, asemenea forme de ura impotriva femeii ? Raspuns : slabiciunea ei, pentru ca ea este a tuturor. Vulnerabilitatea ei, pentru ca masculii nu-i pot scapa. Transparenta pe care ea o afiseaza. In finitudinea ei nuda si expusa, ea este alter ego-ul tuturor ego-urilor, a caror aroganta o masoara pe ea de sus. Ura impotriva femeii camufleaza o neliniste, o deceptie, la final o ura de sine. Daca nu ne putem accepta imaginea din oglinda, spargem atunci oglinda".

Anihilarea metaforei

" Cu metafora se intampla ceea ce se intampla cu moda. Sunt insi care, cand au taxat ceva ca metafora sau ca moda, isi inchipuie ca l-au anihilat si ca nu e necesara o investigatie mai adancita. Ca si cum metafora si moda n-ar fi realitati de acelasi ordin ca si celelalte, inzestrate cu aceeasi consistenta si supuse unor cauze si unor legi la fel de imperioase ca si cele ce guverneaza rotirile siderale! "

Jose Ortega y Gasset

Ceva vechi, ceva sublimat...

" A fi rapit inseamna a nu mai merge pe propriile picioare, ci a te simti purtat de cineva sau ceva. Raptul a fost forma primitiva a dragostei conservata in mitologie sub aspectul centaurului vanator de nimfe pe care le aseaza pe crupa sa.
 O ramasita a rapirii originare s-a pastrat si in ritualul casatoriei romane: mireasa nu intra in casa matrimoniala pe propriile-i picioare, ci mirele o ia pe sus ca sa nu calce pragul. Ultima sublimare simbolica a sa e "transa" si levitatia calugaritei mistice si lesinul indragostitilor. "

Jose Ortega y Gasset

Imbecilitate

" Sa ne reprimam atitudinile romantice si sa recunoastem in "indragostire" - repet ca nu vorbesc de dragostea sensu stricto - o stare inferioara a spiritului, un gen de imbecilitate tranzitorie. Fara anchilozarea mintii, fara reducerea lumii noastre obisnuite, nu ne-am putea indragosti. "
Jose Ortega y Gasset 

Stendhal m-ar injura. Dar el este o exceptie: nu a reusit niciodata sa se indragosteasca. In schimb femeile l-au iubit si adorat. A scrie toata viata despre iubire si dragoste fara a reusi niciodata sa fii indragostit ?