Despre tortura (rep.)

"Tiranii, pentru a face doua lucruri odata, a ucide si a face sa li se simta mania, si-au folosit intreaga infumurare spre a gasi mijlocul de a lungi moartea. Ei vor ca dusmanii lor sa moara, dar nu atat de repede incat tiranii sa n-aiba ragazul de a-si savura razbunarea... Tot ce se afla dincolo de moartea simpla mi se pare curata cruzime."
Montaigne

Asemenari enervate ( rep.)

Istoria/ mitologia/istoria religiilor ne invata ca :
- semizeul Perseu s-a nascut cand zeul Jupiter s-a transformat intr-o ploaie de aur si a patruns in fecioara Danae; 
- zeul Buddha s-a nascut din soldul mamei sale ;
- doamna sarpe Coatlicue a reusit sa prinda un ghem de fulgi din cer. L-a ascuns in san si astfel a fost conceput Huitzilopochtli;  
- zeul Attys s-a nascut deoarece fecioara Nana a luat o rodie din pomul udat cu sangele lui Agdistis, care in prealabil fusese ucis ;
- fecioara unui rege mongol s-a trezit, in plina noapte, invaluita intr-o lumina puternica. Apoi, virgina fiind a dat nastere unui fiu: Genghis-han;
- fecioara Devaki l-a nascut pe Krishna;
- fecioara Isis l-a nascut pe zeul Horus ; 
- fecioara Maia l-a nascut pe zeul Mercur ;
  - fecioara Rhea Silvia naste insa gemeni : Romulus si Remus, fondatorii Romei .
- ...............................................................................................................................

Ultima o scrieti voi. Stau, beau tutun si ma gandesc: ce subapreciat este sexul in mitologia lumii. Si mai ales intelegem de ce sexualitatea a fost ( si inca este) refuzata, recuzata, oprimata de imensa majoritate a religiilor. Pentru ca doar noi ne nastem din doi parinti care au facut sex. Ei nu ...

Pestera lui Platon

Gandul zilei: negativul (rep.)

Superb negativul " stiu bine ce evit, dar nu stiu ce caut"
Gandeste-l in adancime. 

O scrisoare istorica... Codreanu vs Iorga

Pentru profesorul Iorga

Comerţul legionar de la Obor şi de la Lazăr

Astăzi, sâmbătă 26 martie 1938, orele 9 dim., cele două restaurante, de la Obor şi de la Liceul Lazăr, au fost închise de autorităţi.

La cel dintâi s-a prezentat comisarul Şef Furducescu, de la Circ. a 18-a, însoţit de trei comisari ajutori şi de un pluton de jandarmi sub comanda unui sergent.

La cel de al doilea, comisarul şef Malamuceanu, însoţit de doi comisari ajutori, punând în vedere personalului să se retragă, deoarece au ordin să evacueze şi să închidă imediat localul.

Când acum 15 ani în urmă, tineretul manifesta zgomotos împotriva cuceririi iudaice (nu mai zgomotos decât dl. Iorga la 1906), domnii de astăzi ne spuneau:

Nu aşa veţi rezolva problema evreiască.

Apucaţi-vă de comerţ. Faceţi comerţ, ca ei!

Iată, ne-am apucat, cu sufletul plin de speranţe. Cu dor de muncă.

Când aţi văzut însă că pornim, că suntem corecţi, că suntem capabili, că munca noastră e binecuvântată de Dumnezeu, veniţi tot voi, şi distrugeţi acest început de comerţ românesc, poate cel dintâi început serios din vremea noastră, veniţi şi, fără milă, înăbuşiţi aceste încercări, tot avântul nostru şi atâtea speranţe.

Ce epitete pot să vă dau? Ce cuvânt din limba română vi s-ar potrivi? Ne acuzaţi că am greşit în trecut? Dar cine n-a greşit dintre voi? Spuneţi-ne însă ce am greşit acum? Ne scoateţi o crimă din ceea ce voi înşivă ne îndemnaţi ieri să facem?

Vine profesorul Iorga, care striga acum 4 luni, dând alarma în linia comerţului românesc creştin răpus de jidani, şi făcând apel, chiar la violenţa noastră, vine, ne murdăreşte gândurile noastre curate şi ne răpune el pe noi, pe români.

Sub guvernarea fericită şi creştină a I.P.S. Patriarhul Miron, nu mai există în România nici jidani, nici comerţ jidănesc, nici problema jidănească.

Nu mai existăm decât noi, care trebuie să fim nimiciţi prin orice mijloace.

Niciodată nici un cuvânt rău pentru profesorul Iorga. Totdeauna cu respect şi bună cuvinţă.

De câtva timp plouă cu articole de otravă peste noi.

Între bliduri (adică la restaurantele noastre)facem comploturi, punem la cale revoluţii îngrozitoare şi vrem să ucidem oameni. Suflete de asasini, oameni cu revolverele în mână şi în buzunare.

Ei bine, nu mai pot!

Din marginile puterilor mele omeneşti, cu care te-am respectat, îţi strig:

Eşti un incorect. Eşti un necinstit sufleteşte.

Datoria elementară a unui om corect este să se informeze şi la omul pe care îl judecă, nu numai la agenţii mincinoşi ai domnului Armand Călinescu (care lansaseră ieri pe piaţă că 16 echipe sub conducerea lui Alexandru Cantacuzino vor să-l omoare pe d-sa.).

Eu nu mă pot bate cu d-ta. N-am nici geniul, nici vârsta, nici condeiul şi nici situaţia d-tale.

N-am nimic. D-ta ai totul.

Dar din adâncul sufletului lovit şi nedreptăţit îţi strig şi îţi voi striga din adâncul gropii: eşti un necinstit sufleteşte, căci ţi-ai bătut joc pe nedrept de sufletele noastre nevinovate!

 Voi, care ne acuzaţi de violenţă, după ce aţi întrebuinţat în contra noastră cele mai mari violenţe, împingându-ne la disperare şi păcat, voi, cărora dacă cineva v-ar fi dat numai o palmă, aţi fi reacţionat la fel ca mine, fără  ca să mai fi trecut prin chinurile fizice şi umilinţele prin care am trecut noi, voi necinstiţilor sufleteşte, vă vom dovedi acum, că nu vom reacţiona în nici un fel la toate provocările voastre.

Nu să ne înăbuşiţi comerţul nostru, să ne înăbuşiţi avântul, ci ca să ne bateţi la tălpi, să ne trimiteţi în Insula Şerpilor, să ne ucideţi cu pietre, să ne spânzuraţi cu tălpile în sus, şi să ni le bateţi în cuie, să ne supuneţi la cele mai mari umilinţe.

Nu veţi întâmpina nici dvs., Domnule Profesor Iorga şi nici ceilalţi toţi care v-aţi asumat răspunderea unei sângeroase şi nedrepte opresiuni, nu numai o violenţă, ci nici măcar o opunere.

Dar de acum şi până voi închide ochii, domnule Iorga, şi după aceea, te voi privi aşa cum meriţi.

 Bucureşti, 26 martie 1938 Corneliu Zelea Codreanu

Galeata si razboiul.

Acest rãzboi începe în 1325, când rivalitatea dintre oraşele independente Modena şi Bologna capãtã proporţii uriaşe din cauza celui mai improbabil lucru dintre toate…o gãleatã de lemn.
Necazurile au început când un grup de soldaţi din Modena jefuieşte Bologna şi sustrage o gãleatã mare. Raidul reuşeşte, dar Bologna, dorind sã recupereze atât mândria, cât şi obiectul, declarã rãzboi Modenei.
Rãzboiul se perpetueazã vreme de 12 ani, dar Bologna nu izbuteşte sã-şi recupereze simbolul. Şi în ziua de azi gãleata încã se mai aflã într-unul din turnurile Modenei.

(historia.ro)

Acumularea de excese (rep. )

"Excesele semnaleaza de obicei ca pasiunea e pe cale s-o ia inaintea bunului-simt.
Acumularea de excese arata ca argumentarea rationala sau rezonabila cedeaza in fata unor porniri nemarturisite pentru ca sunt inca de nemarturisit. Or, actualitatea multiplica semnalele nelinistitoare."

Ce este acest "(rep.)"

Unde nu apar ghilimele de rigoare, sunt doar gandurile mele.
Dar cum nu am foarte multe care sa merita a fi scrise, din cand in cand, republic postari mai vechi ( 2009-2013) care cred ca ar merita atentia voastra. Pentru a sublinia acest lucru, adaug la sfarsitul titlului "(rep.)". Acum stiti.

In rest ... sa auzim numai de bine  !

Napoleon Paraguay

Preşedintele Paraguay-ului, Francisco Solano Lopez, era un fan înfocat al lui Napoleon Bonaparte.
Îi plãcea sã se creadã un tactician talentat şi un comandant imbatabil, dar îi lipsea un singur lucru: un rãzboi. Asã cã ,pentru a soluţiona problema, în 1864 declarã rãzboi celor trei vecini ai ţãrii: Argentina, Brazilia şi Uruguay.

Rezultatul? Paraguay aproape cã a dispãrut de pe hartã. Se estimeazã cã 90% din populaţia masculinã a murit în timpul rãzboiului din cazua rãnilor, bolilor sau foametei. Acesta a fost probabil unul din cele mai zadarnice rãzboaie purtate vreodatã, pentru cã Lopez nu avea niciun motiv sã-şi provoace vecinii.

Vom muri si vom fi liberi... ( rep.)

Filosofia greaca considera ca omul liber era ( printre altele) cel care era pregatit sa isi riste propria viata pentru ideile, idealurile si libertatile sale. Omul "neliber" era definit ca cel care se agata cu orice pret de viata cotidiana si avea o frica imensa de moarte, viciu pentru care in limba greaca exista un cuvant special - philopsychia.

Spiritul legii. Trist

Exista principii ale Dreptului. Si exista filosofii ale Dreptului. Exista si revelatii ale studierii Dreptului. Una personala : in anul III de facultate, superbul profesor de drept civil , raposatul Bulai, mi-a distrus visele de justitie spunandu-mi : Domnule student, Dreptul nu are nici o legatura cu Dreptatea. Revenind.
unul dintre principiile de baza ale Dreptului este : nulla poena sine iudicio .

Tanar fiind am crezut ca acest principiu este cel respectat atat de judecator dar ( mai ales) de anchetator. Erorile tineretii...
La maturitate insa am ajuns sa accept realitatea "absurdului" kafkian. Preotul ( ma refer aici la cartea Procesul ) pare sa ii explice lui Josef K : " sentinta nu vine dintr-odata, procedura ajunge la ea incetul cu incetul". 

Magnifica rasturnare a principiului caci, in realitate, nu exista judecata fara pedeapsa, pedeapsa fiind insasi procesul, desfasurarea acestuia, anchetele, interogatoriile, infatisarile. Intrinseca si nediscriminatorie.

Pedeapsa este administrata inca de la inceputul procesului sau anchetei. "Cand ai un asemenea proces inseamna de fapt ca l-ai si pierdut" ii aminteste unchiul lui Josef K.  

Toti cei care au trecut printr-o ancheta, vizita de monitorizare, control "de rutina" inteleg empatic ceea ce spun. Ma irita insa "organele de ancheta" si anchetatorii de orice fel care nu inteleg nici spiritul legii si nici realitatea-absurda a actiunilor lor.

Filosofia Dreptului trebuie regandita. Urgent. 

Frumusete...

Cleopatra se îmbãia în lapte de mãgar.
Mary, regina Scotiei, fãcea baie în vin.
George Sands folosea lapte de vacã şi miere.
Regina Isabeau a Franţei  folosea si ea la lapte de magar, precum şi la un amestec bizar de creier de porc mistreţ şi gonade de crocodil, cu care îşi masa pielea.

Timp de mii de ani femeile s-au otrãvit încet-încet purtând drept machiaj ceruza, sau mai exact, carbonatul bazic de plumb, o pulbere mortalã. Ba mai mult, rujul cu care îşi dãdeau pe buze conţinea mercur, care conducea la dificultãţi în timpul naşterii sau la avort.

Dar înainte de a critica ce fãceau femeile în trecut de dragul frumuseţii, sã ne amintim cã milioane de oameni îşi injecteazã anual feţele cu toxine botulice pentru a scãpa de riduri.
Poate cã istoria este bizarã, dar la fel sunt şi oamenii.

 

(historia.ro)

Contractul social (rep.)

Societatea este, intr-adevar, rezultatul unui contract ....devine un parteneriat nu doar intre cei ce sunt in viata, ci si intre cei vii, cei morti si cei care inca nu s-au nascut".

Edmund Burke a scris aceasta idee -  cu care sunt in perfect acord-  in anul 1790 ( Reflectii asupra revolutiei din Franta ) anticipand parca erorile pe care le fac guvernele actuale indatorand generatiile viitoare.
Desigur, atat comentariul cat si acest post este relevant doar pentru cei care au citit deja Contractul Social al lui Rousseau.

Folclor cu Acropole

În 1821 Imperiul otoman ocupã Grecia. In toiul unei lupte turcii se întâmplã sã rãmânã fãrã gloanţe. Ca sã remedieze situaţia, aceştia propun sã distrugã Acropolele pentru a utiliza plumbul din interiorul coloanelor drept muniţie.

Când grecii îşi dau seama de ce pun la cale duşmanii, adunã ce le mai rãmãsese lor din gloanţe şi le trimit inamicului… Acest fapt incredibil (nedocumentat însã…) se datoreazã exclusiv dorintei de a pãstra monumentul intact, monument de o importanţã colosalã pentru cultura greacã.

Dacã într-adevãr asa s-au petrecut lucrurile, sã fim recunoscãtori acelor bravi soldaţi pentru gestul care a menţinut Acropolele în picioare.

(historia.ro)

Iubind dusmanul.... (rep.)

Razboaiele. luptele, conflictele, altercatiile si argumentatiile au castigatori si perdanti.Uneori greu de identificat. Istoria tinde sa fie scrisa doar de castigatori dar adevarul ramine, in majoritatea cazurilor, ascuns in aceste istorii. Exista in toata istoria omenirii victorii catastrofale ( si nu ma refer aici doar la victoriile "a la Pirus") si infrangeri superbe.

O veche povestire medievala povesteste cum un comandant de osti este aclamat de toata lumea pentru o mare victorie repurtata. Se organizeaza marsuri, baluri, petreceri si orasul petrece. Castigatorul se plimba pe strazi in uralele multimii. Un simplu cersetor insa isi croieste drum pina la el si il intreaba :

- Cine era mai puternic, tu sau dusmanul tau ?
- Eu eram, asa cum s-a vazut !
- Dar, in cazul asta, de ce te tot lauzi ca l-ai invins pe unul mai slab ca tine ?

Denigrarea dusmanilor ne micsoreaza victoria si ne injumatateste faima. Cautati-va dusmani in a caror infrangere veti gasi adevarata dimensiune a valorii voastre.

Fu*k you Diaspora !

O veche povestire a Greciei antice ( autor necunoscut) mi-a atras de curand atentia ( scuze pentru traducerea uneori neinspirata din greaca veche) :

"Un rege despotic incepuse sa simta nemultumirea celor din capitala . Erau acele nemultumiri spuse in soapta dar care impanzisera orasul. Populatia se indrepta spre o revolta. I-ar fi ucis fara mila si fara regrete dar democratia fusese regimul politic instaurat de generatii, iubit si aparat de mareata Atena. 

In acel moment despotul a gasit o solutie simpla : sa intrebe Toata populatia regatului ! Doar cei din satele indepartate de capitala nu cunosteau furturile, abuzurile si ticalosiile zilnice care se petreceau sub ochii celor din oras. Tot ce stiau ei era ca fusese pace si fusesera spectacole. Emisarii regelui au inceput sa bata toata drumurile mascati in cantareti, drumeti, negustori, stand in fiecare carciumioara, piata publica si targ, laudand cu masura cinstea si dreptatea regelui. Mai mult, explicau cum orasenii, care traiau din taxele si munca satenilor, au devenit nerusinati si vor sa il detroneze pe rege pentru a pune un alt pretedent la tron care va aduce dezastrul. 
Saracii sateni i-au crezut. Pe buna dreptate...orasenii nu comunicau cu ei. 

Cand despotul a simtit ca a venit vremea, a iesit in fata cetatenilor si a spus ca, pentru a elimina orice fel de suspiciuni, va declansa un referendum. Se va supune vointei poporului. Daca poporul ii reconfirma puterea, va starpi toti tradatorii ,ii va baga in puscarie caci lupta impotriva dreptatii. Daca poporul va vota impotriva lui, el va pleca. Doar ca.. referendumul va cuprinde toti oamenii din regat: oraseni, sateni, sclavi chiar si straini care sunt in regat.

Nu este de mirarea ca regele a reusit sa castige ( satenii fiind extrem de multi in micul regat despotic) iar apoi dezastrul a cuprins orasul. Mai mult decat atat, regele a adoptat aceste voturi publice de fiecare data cand dorea sa isi distruga dusmanii. In fond el doar se supunea vointei poporului. "
Povestea este neterminata. Cred ca autorul a cunoscut dreptatea regelui.

De ce mi-am adus aminte de aceasta povestire ? Pentru ca Diaspora vrea sa isi creasca puterea. Ceea ce nu este rau. In fond cei din diaspora au fost, sunt si vor rămâne romani. Doar ca.... doar ca habar nu au ce se întâmpla in România. Au "ceva" informații de la prieteni si rude ( sunt oare ele adevărate ?) , vad ceva stiri la televizor ( acum voi chiar mai credeți ce vedeți la televizor ?) dar se declarata apărătorii României ( uneori împotriva romanilor din România). Care Românie o apărați ? Cea imaginata de voi, o utopie pe care o aveți in minte ? In cele 4 săptămâni când sunteți aici aveți timp sa înțelegeți ce se întâmpla ? Desigur..pentru ca voi sunteți cosmopoliții Europei. Nu ma interesează ca sunteți profesori universitari, lăcătuși sau curve pe centurile Europei. Ati pierdut legătura cu societatea româneasca si cunoașteți România din breaking-news-uri.


Ati lăsa oamenii din Bacău sa aleagă primarul din Sibiu ? Dar populația județului Constanta sa aleagă Consiliul Județean din Satu-Mare ? Pai de ce nu ? Ca tot romani sunt. Deci asa nu merge .. si suntem in interiorul României. Cei din Bacău nu stiu realitatea si nevoile Sibiului. Dar voi da....

Da, știu ca toti veți sării la jugulara mea. Înainte de asta, o mica precizare : si eu am fost "diaspora". Atunci când voi aplaudați congresele lui Ceaușescu si când patrulați pe Dunăre sa omorâți fugari ( pe mine m-ați ratat) eu deja reușisem sa părăsesc "lagărul comunist". Am avut însa dorința de a reveni in România După revoluție. Sa nu îmi țineți mie lecții despre părăsirea tarii, despre dorul de tara...pana la Revoluție ma așteptau cu catușele la frontiera...

Deci voi chiar va lăsați manipulați de mincinoșii politici care va vad doar ca masa de vot care nu cunoaște ticăloșia lor ? Noi o vedem zilnic , voi sunteți "corect" informați de televizor.
Ce credeți ca va da dreptul de a vota in problemele României ? Ca susțineți economia prin banii care ii trimiteți lunar ? Greșit ! Acei bani ii trimiteți catre rude, familie sau prieteni/prietene. Nu către Statul Roman (nu incepeti cu taxe, tva blabla) ! Cand a existat o propunere sa ajutati direct statul roman - mai exact sistemul de sanatate al Romaniei - ati sărit de cur in sus ! Va taxează Statul Roman dar voi nu beneficiați de asistenta medicala in Românie ! Pai nu erati voi cei care "sustineau economia" ? Nu rudele voastre in varsta genereaza facturi imense in ambulatorii, sali de operatii arhipline sau la compensarea medicamentelor ?Facturile alea le plătim noi, tâmpiții romani din România. Fățarnici infatuați !

V-ati enervat ? E bine. Acum decideți : vreti sa fiti parte din cei care decid soarta României - reveniți in tara. Vreți sa ajutați România fără sa reveniți - investiți in România, încercați sa va educați prietenii si rudele in spiritul democrațiilor occidentale in care trăiți. Trimiteți sugestii, idei, propuneri. Dar nu imi spuneți mie ce este bine pentru România, eu care plătesc lunar taxe imense , care ma lupt cu birocrația zilnic, care sunt furat sub ochii "justiției" de însăși statul roman, care vad cum cretini mascati in oameni-de-afaceri-de-succesuri apar peste noapte, îmi fura contractele si clienții ( "ce sa fac șefu'..a sunat de acolo sa lucrez cu ei ca e bine") .

Mind your business. Nu deveniti masa de manevra in mainile unor lupi vopsiti in oi care va aduc 4 lăutari pe an sa va cânte românește. Pe banii mei ,deviați catre bugetele Direcțiilor de mituire a diasporei. Ascultați muzica populara pe banii mei.
Nu mai stiti ce este Romania. Dar puteti sa învățați. Pina atunci.... stati deoparte. Chiar credeți ca noi, romanii din România, nu stim ce este drept, bun si de ce avem nevoie ? Suntem niste retardați care au nevoie sa fie "salvați" de neprihanita diaspora ?Sa fim salvați de noi înșine ?

Stiu ca nu pot câștiga nimic cu aceasta invectiva agresiva. Stiu ca tot ce pot face este sa supar. Si am foarte multi prieteni in Diaspora la care tin. Si ei poate ma vor acuza de .. cate si mai cate. Dar adevarul va rămâne adevăr chiar daca sunt singurul in lume care il spune.Imi sunt dragi romanii de oriunde ar fi ei. Sunt (extrem) naționalist si iubesc România. Dar iubesc si adevarul. Iar voi ati devenit masa de manevra a minciunii.

Lăsând acum acuzațiile la o parte... gândiți-vă singuri.
Daca ar fi in puterea mea as modifica Constitutia. Ar semănă cu cea a lui Carol al II-lea. Nu o stiti ? Nu-i nimic... dati-mi însa in continuare lecții mie.

Frumusetea duritatii (rep.)

Un mare ganditor, pe nedrept uitat astazi: Montesquieu.
Un filozof care nu razbate inca in constiinta Europei: Hobbes.

Montesquieu, un ganditor avand o claritate care penetreaza adancimile, o simplitate a ideilor specifica spiritelor avansate ( care au depasit faza de limbutenie  semi-docta) , o duritate intalnita doar la ganditorii care si-au aprofundat credintele, ideile si tezele, lipsindu-le de magie, religie sau supranatural.

"Maretia legilor unei societati libere este ca ele nu ne spun niciodata ce ar trebui sa facem, ci doar ce nu trebuie sa facem ."

Ca o recomandare : alaturati-l pe Montesquieu lui Hobbes ( inclusiv in ordinea citirii cartilor) ca sa observati un dialog peste timp, o continuitate ( nu neaparat insa in sustinerea aceleiasi ideii) a gandirii filozofice asupra naturalului, societatii si vietii.

Unul dintre frumoasele dialoguri peste timp pleaca de la conceptia lui Montesquieu de stare naturala - definita ca fiind "frica a tuturor", idee dezvoltata de Hobbes care defineste egalitatea naturala ca fiind capacitatea egala de a ucide. Starea naturala devine astfel la Hobbes un razboi originar " al tuturor impotriva tuturor".

Razboiul pleaca de la conceptul monoteist potrivit caruia omul este facut dupa chipul si asemanarea zeului. Deci exista un singur om, oamenii fiind doar copii nereusite ale aceluiasi. Avem deci un razboi de anihilare a fiecaruia impotriva tuturor, detestati pentru ca exista fara a avea un sens, clone ale originalului divin. Omul creat este unul si singuratatea lui este similara singuratatii zeului. Oamenii ca societate sau multime pierd orice atribut divin.

Vrajitoarea

Jane Rebecca Yorke a fost un medium din Anglia, ultima condamnatã sub acuzaţii de vrãjitorie în conformitate cu legea din 1753. Oricât de greu ar fi de crezut, în 1944 este arestatã şi acuzatã cã practicã vrãjitoria din cauza unor suspiciuni cã ar frauda publicul prin exploatarea temerilor legate de rãzboi.

În timpul şedinţelor cu Yorke, poliţia sub acoperire o întreabã despre membrii ai familiei trecuţi în nefiinţã. Yorke oferã detalii foarte precise asupra lor (despre care afirmã cã ar fi furnizate de ghidul sãu spiritual), ca de pildã îi spune unui ofiţer cã fratele sãu a fost ars de viu în timpul unei misiuni. Presupusul ghid spiritual al lui Yorke era un Zulu şi de asemenea susţinea adesea cã o invocã pe Regina Victoria. Este arestatã în iulie 1944. La procesul sãu din septembrie, desfãşurat la Curtea Criminalã Centralã din Londra este gãsitã vinovatã în baza actului din 1753. Este amendatã cu 5 lire şi eliberatã din arest trei ani mai târziu pentru bunã purtare, cu condiţia sã nu mai facã şedinţe de spiritism.

O altã femeie este şi ea condamnatã în acelaşi an: Helen Duncan, o scoţianã. Actul de Vrãjitorie este suspendat în 1951 în Marea Britanie, dar rãmâne în vigoare în Israel, unde se prevãd doi ani de închisoare pentru astfel de activitãţi…

(historia.ro)

V from Vendetta ?

Restabilind adevarul istoric trebuie sa amintim cand revolutionarul Hermann Jellinek ( (1823–1883) a tipat la tortionarii care il torturau ( si care eventual l-au executat ): " Ideile nu le poti impusca".
Datand deci , Viena., 23 Noiembrie 1883.

V from Hermann ?

Pet shop. Explicatii.. ( rep.)

O explicatie a numarului in crestere a animalelor de companie a fost formulata de Francis Bacon acum peste 400 de ani :

" Tendinta spre bunatate este imprimata adanc in natura umana, in asa masura incat, daca nu poate fi orientata spre oameni, ea se va indrepta spre alte fiinte vii". 

Intrebarea care insa nu ne va da pace este: de ce ne este din ce in ce mai greu sa ne orientam bunatatea spre alti oameni ? De ce atatea servicii, ONG-uri, comitii si comitete de protectie a animalelor si nu a semenilor nostrii aflati in situatii mai degradante decat acestea ?

Revenim oare la dictonul latin : Homo homini lupus est ( Omul este pentru om lup/pradator). Dictonul a fost prima data cunoscut in lucrarea "Asinaria" a lui Paulus ( aprox 195 e.n).
Desigur insa ca Seneca tine sa il contrazica spunand ca "omul este sacru pentru om". Mereu i-am suspectat pe stoici de idealism.

Ca sa faca pace, Hobbes ( in lucrarea De Cive -1651) afirma : " Ca sa vorbim impartial, ambii au dreptate; Omul pentru Om este un fel de zeu; si Omul pentru Om este un fel de lup. Prima este adevarata daca privim oamenii intre ei ca cetateni iar a doua daca privim orasele ( tarile) intre ele". 

Hobbes o fi avut dreptate in 1651. In 2003 ( dar si in 2015) omul este lup pentru alti oameni la orice nivel. Mai putin in propria haita. Degradarea este evidenta si nu voi insista pe evidente.

Sange in Europa

Acum 2 ani scriam aceste randuri. Trec anii si noi uitam lectiile istoriei. Din pacate istoria se va repeta ( deja s-a repetat in Franta) pina cand vom invata ceva si vom lua masuri :

Atacul Atocha. Sau 11M (cum o denumesc spaniolii). Sau 3/11 cum o denumesc americanii. Sau Infragerea Europei cum as denumi-o eu. Ziua in care extremismul islamic a detonat 11 bombe, la o ora extrem de aglomerata, in trenuri care aduceau civili la lucru. Civili. Fara discriminare. Nu soldati. Nu activisti. Civili mergand spre munca dimineata. Patru trenuri. 11 bombe. 191 de morti. 1900 de raniti. Morti avand  17 nationalitati : 142 spanioli, 16 romani, 6 ecuadorieni, 4 polonezi, 4 bulgari, 3 peruvieni, 2 dominicani, 2 columbieni, 2 marocani, 2 ucranieni, 2 din Honduras, 2 senegalezi, 1 cubanez, 1 chilian, 1 brazilian, 1 francez si 1 filipinez. Dupa spanioli, romanii au platit cel mai mare pret. 
Un alt atac fara negocieri, fara cereri, fara pretentii. Un alt atac nerevendicat o buna perioada de nimeni. Un alt atac menit sa ne omoare. Fara discriminare, fara logica, fara posibilitatea de a scapa. 
Un atac in care Al-Qaida lovea in inima Europei, intr-una din marile capitale europene, Madrid.

Un atac insa planificat cu grija: mai erau doar trei zile pina la alegerile generale din Spania. Sondajele generale il dadeau ca si castigator pe Jose Maria Aznar, primul ministru in functie. Cel care sustinea prezenta trupelor spaniole in zonele de conflict. Insa Partidul Socialist arunca acuzatia : suntem atacati deoarece avem trupe de mentinere a pacii in zone de conflict si teroristii ne dau un avertisment sa ne retragem trupele sau vor continua asasinatele. Adica sa ne supunem conditiilor teroristilor. Si populatia isi schimba opinia si voteaza Partidul Socialist.

Terorismul a invins. Spania isi retrage trupele. Ramin 191 de morti. Europa cedeaza amenintarilor islamistilor. Continua discutiile despre toleranta noastra si sangele curge prin gara Atocha.
Ne retragem si ii lasam sa se dezvolte, sa creasca noi generatii de sinucigasi si sa puna mana pe tari.

Dupa 9/11 american un mesaj transmis de Al-Qaida se termina asa : "[...] Voi vrei viata si noi vrem moarte".

Sincere condoleante Europa. Nu ai reusit inca sa te ridici la nivelul asteptarilor istoriei. Inainte sa fie prea dureros si sa curga si mai mult sange nevinovat. 

Uitam..uitam

Cel mai lung razboi s-a purtat între Olanda şi insula Scilly, localizatã în sud-vestul Marii Britanii. A început în 1651, dar ca multe alte rãzboiae din epocã nu a fost luat în serios şi dat uitãrii. Au trecut trei secole pânã ce pãrţile combatante au încheiat pace, transformând confruntarea în cea mai lungã din istorie. Tratatul de pace se semneazã abia în 1986.

Free meals ?

Le numim "gratuite" pe lucrurile pe care le platim cu noi insine.
Seneca

Why ? Why !

Prima bombã lansatã de aliaţi asupra Berlinului în timpul celui de-al doilea rãzboi mondial ucide singurul elefant al grãdinii zoologice din capitala germanã.

Ceea ce ar trebui insa sa stiti : primul oras din Europa bombardat de aviatia americana in al doilea razboi modial : Ploiestiul ( nu, nu Berlin, nu Valea Ruhr sau Munchen). 

Tarfa Diavolului (rep.)

Foarte interesant punctul de vedere asupra utilitatii sociale a religiei enuntat de istoricul Edward Gibbon in cartea sa " Istoria declinului si a prabusirii Imperiului Roman" :

" Diferitele moduri de venerare preponderente in lumea romana erau considerate de catre popor ca fiind la fel de adevarate, de catre filozof ca fiind la fel de false si de catre magistrat ca fiind la fel de utile."

Unde am mai vazut asta ? Aaa....da...societatea moderna.... Inainte de a da un atac agnosticismului meu sa ascultam si :

" De indata ce este vorba despre probleme ale religiei, oamenii se fac vinovati de tot felul de nesinceritati si de necuviinte intelectuale" 
Sigmund Freud -Viitorul unei iluzii.

Stiu ca sunt iremediabil ( si aprioric) in eroare caci fondatorul unei biserici ( schisme, secte ?), Martin Luther ( nu King, nu Jr., ci marele Luther cu a sa biserica luterana si inceputul protestantismului ) afirma clar:

" Ratiunea este tarfa Diavolului si tot ce poate face e sa defaimeze si sa distruga ceea ce spune si face Dumnezeu" 

Well...in this case....than I'm guilty as charged !

Gluma( trista) a zilei. DNA

Un domn venit din provincie, opreste un om de afaceri in plin centrul Bucurestiului :
- Nu va suparati, puteti sa imi spuneti unde este DNA-ul ?
- Pssssttt...peste tot..

Siguranta noastra. Falsa

In toata cariera mea, n-am fost implicat niciodata in vreun accident demn de atentie...de niciun fel. In toti anii petrecuti pe mare, nu am vazut decat un vas aflat la ananghie. N-am observat vreo epava si nici nu am produs vreuna. De asemenea, nu m-am aflat in vreun necaz care sa ameninte cu producerea unui dezastru. 
E.J Smith.- capitanul vasului Titanic 1902. 

Avea dreptate. Pina in momentul in care s-a produs dezastrul. Deseori ne pacalim singuri: daca nu am intalnit, provocat dezastre nu o vom face-o. Siguranta noastra care ne amorteste atentia si ne lasa nepregatiti in fata surprizelor.

Siguranta de sine este esentiala succesului. Dar, cu un ochi trebuie sa radem si cu altul sa privim cu ingrijorare la potentialele dezastre.

Hamlet modern

Cãpetenia supremã Mkwavinyika Munyigumba Mwamuyinga (1855–19 iulie 1898), mai bine cunoscut ca şeful Mkwawa, era un lider al tribului Hehe din Africa de Est Germanã (acum majoritatea teritoriului Tanzaniei), care s-a opus colonizãrii. Pe 28 octombrie 1894 germanii sub conducerea proaspãt-numitului colonel Freiherr Friedrich von Schele, îl atcã pe Mkwawa la fortãreaţa acestuia de la Kalenga. Deşi cuceresc cetatea, Mkwawa reuşeşte sã dea bir cu fugiţii. Ulterior acesta întreprinde un rãzboi curajos de gherilã, hãituindu-i pe germani pânã în 1898, când pe 19 iulie este înconjurat şi se împuşcã din dorinţa de a nu se lãsa captiv. Germanii îi îndepãrteazã capul de trup pentru a-l pãstra ca trofeu, trimiţându-l la un muzeu. Dar lucrurile iau o întorsãturã bizarã. Ani mai târziu, britanicii solicitã craniul pentru a-l dãrui celor din Tanganyika ca mulţumire pentru sprijinul acordat în timpul primului rãzboi mondial. În vederea îndeplinirii acestui obiectiv, au adãugat urmãtoarea clauzã faimosului Tratat de la Versailles: “Articolul 246. în decurs de şase luni de la intrarea în vigoare a tratatului, germanii se obligã sã cedeze guvernului maiestãţii sale craniul Mkwawa care a fost luat din Protectoratul German din Africa de Est şi transportat în Germania”. Craniul este înapoiat abia în 1954, iar astâzi se poate vedea la Muzeul Memorial din Kalenga.

-historia.ro-

Salvandu-ne ( rep.)

Una dintre cele mai placute lectii de viata, de intelepciune voioasa, care ma incanta de fiecare data cand mi-o re-amintesc. Si o fac destul de des cand am intalniri cu ONG-uri, asistenti sociali, eco-antreprenori sau functionari publici necorupti de sistem. 

Pe malul oceanului un uragan a aruncat mii de stele de mare care incep sa moara sub dogoarea soarelui. Pe faleza trec doi barbati facandu-si plimbarea de dimineata. Unul dintre ei se opreste des si arunca cate o stea de mare inapoi in mare. Apoi inca una. Mai merge, mai arunca. 
Celalalt intrigat si grabit, il opreste :
- Ce faci aici? Sunt milioane de stele de mare aruncate pe tarm ! Vrei sa le arunci pe toate inapoi in mare ? Deja au inceput sa moara ! Este imposibil sa le salvezi pe toate ! Esti nebun !

Binevoitorul ii raspunde insa calm :
- Ma intreb insa care este parerea stelelor de mare pe care deja le-am aruncat inapoi in ocean. Oare si ele ma considera nebun ?

Stop smiling start thinking. Now. Postarile mele nu sunt menite a va distra ci a va destupa mintea infundata de tampenii. 

Simplu

Vei muri nu pentru ca esti bolnav ci pentru ca traiesti.

Seneca

Teza de doctorat

Iepurasul isi scria teza de doctorat.Curioasa, vulpea, trecand prin zona, il intreaba:
- Ce faci iepurasule, despre ce scrii tu acolo?
- Am inceput lucrarea de cercetare despre cum este mancata vulpea de catre iepuras....
- Ha, ha, ha... pai cum o sa manance un amarat de iepuras o vulpe, poate invers....
- Cercetare stiinfica, vulpe, daca nu crezi, te astept in seara asta la vizuina.
Dimineata, padurea uimita de mirare.... in fata vizuinei, pielea vulpei era intinsa la uscat.
Curios lupul, apare si el la iepuras si il intreaba:
- Despre ce scrii tu acolo, iepurasule?
- Sunt la cercetarea propriu-zisa din teza dedoctorat, studiez cum e mancat lupul de catre iepuras.
- Ha, ha, ha.... cum o sa manance un amarat ca tine un lup mare si tare ca mine?
- Asta e cercetare stiintifica serioasa, daca nu crezi ne vedem seara la viziuna.
Dimineata, stupoare mare in toata padurea... pielea lupului era intinsa la uscat langa cea a vulpii.
Uimit, ursul o apuca si el spre iepuras si il intreaba:
- Despre ce mai scrii tu acolo iepurasule?
- Sunt deja la concluziile cercetarii in care demonstrez cum e mancat ursul de catre iepuras....
- Ha, ha, ha, ho, ho, ho... ce tot spui pricajitule? ..... cum sa manance un mititel ca tine un urs mare ca mine?
- Nu crezi?! Aceasta este o cercetare stiintifica, nu e o gluma, vino la vizuina si ai sa te convingi...
In dimineata urmatoare, toata padurea era socata.... pielea ursului era intinsa la uscat langa cea a lupului si cea a vulpii....
Dupa cateva ore, cand lighioanele padurii se raspandisera care incotro, iepurasul iesi razand din vizuina, de gat cu leul care ii spuse:
- Ai vazut iepurasule? Ce iti spuneam eu: nu tema conteaza, ci coordonatorul... 

( merci Bogdan ) 

Cele mai lungi 45 min

Poveste despre Sayyid Sir Hamoud bin Mohammed Al-Said, (1853 – 18.07.1902) (sultan intre 27.08.1896 - 18.07.1902) ( حمود بن محمد‎) sultan instaurat de britanici ca protector al Zanzibarului.

La moartea sultanului Hamad bin Thuwaini, consulul britanic ( Sir Basil Cave) l-a ajutat pe Hamoud sa se proclame sultan. Insa, pina sa ocupe tronul , acesta a fost ocupat ( primul venit, primul servit ?) de catre un alt doritor, Khalid bin Barghash. Pe 26 august britanicii ii dau nedoritului un ultimatum: sa plece ( cu trupele fidele) pina a doua zi la 9 dimineata. Khalid nu pleaca, navele britanice deschid focul asupra palatului si toti dau bir cu fugitii.

Cel mai scurt razboi din istorie a durat 45 minute. 

Cum ne definim ( rep.)

O veche povestire hasidica ne povesteste cum un tanar rabin este primit de un mare maestru al hasidismului care-l chestioneaza :
- Cine esti tu tinere ?
- Eu sunt nepotul rabinului Cutare si fiul marelui rabin.......
La care marele maestru il apostrofeaza :
- Nu te-am intrebat din ce familie provii ci cine esti tu !

De cate ori nu ne definim prin ceilalti? Fie ei familie, cerc social, prieteni sau apartenente politice, religioase. Oare unde incepe propria identitate lipsita de context ?

Jurnalistii au intotdeauna dreptate

Traim o perioada ciudata in care justitia este facuta "in direct" de catre jurnalisti de investigatii si moderatori atoatecunoscatori. Verdictele sunt live iar pledoariile sunt facute de catre tabere de sustinatori/opozanti. Jurnalistii ( alaturi de procurori-parchetari) sunt detinatorii adevarului. Mereu au fost asa....

In 1938 revista “Time” îl declarã pe Adolf Hitler “omul anului”. În acelaşi an acesta preia comanda absolutã asupra armatei germane. Restul este istorie ( chiar daca prost scrisa).

Gluma zilei. Intelegere

Intr-o sala de curs, inainte de intrarea studentilor/cursantilor, stateau doi profesori/traineri/filosofi ( la alegerea dvs. ). Unul dintre ei se dadea cu capul de flipchart/tabla vorbind singur in soapta. : nu inteleg...nu inteleg. Cel de-al doilea il priveste un pic si ,apoi, luandu-si inima in dinti, il intreaba :
- Scuza-ma dar...ce s-a intamplat ?
- Cum ce ? Nu inteleg problematica.
- Pai asta nu este grav ! Ti-o explic eu.
- Si eu pot sa o explic si sa o predau. Nu aici am o problema. Problema mea este ca nu o inteleg.

( multumesc Bogdan )

Puncte de referinta... (rep.)

Dupa cel de-al doilea razboi mondial au aparut si bancuri legate de "solutia finala", oroarea fiind foarte bine combatuta cu un pic de umor si/sau sarcasm.  Doi evrei supravietuitori ai holocaustului se intalnesc, la citiva ani dupa eliberare, pe o strada, undeva in Europa. Fericiti de revederea post-lagar incep sa isi povesteasca vietile. Unul din ei are insa o veste foarte buna :
- Am reusit sa obtin o viza de emigrare definitiva !
- Excelent ! In ce tara vei pleca ?
- In  Argentina ! - Tocmai in Argentina ? Pai nu este prea departe ?
- Departe de ce anume ?