In puterea ta?

" [...] Căci dacă existenta binelui se află în cele ce sunt în puterea ta, nu-și găsesc locul nici invidia, nici gelozia: iar tu nu vei voi să fii nici comandant, nici prefect sau consul, ci să fii liber. Pentru asta există o singura cale, și anume să le disprețuiești pe cele ce nu sunt în puterea ta. "
Epictet - Manualul

Nici urma de resemnare în învățătura stoica. Este vorba doar de o dietă a dorințelor (despre care am mai vorbit le Epicur) și asumarea unei realități construite de individ. Ceea ce este în puterea ta. Ceea ce te depășește și împotriva cărora nu poți lupta. In puterea ta sunt extrem de multe. Să ne focalizăm pe ele. 

Despre simboluri

" Să respectați deci, frații mei, momentul când spiritul din voi vrea să vorbească în simboluri; atunci se naște-n voi virtutea. "
Nietzsche- Asa grăit-a Zarathustra ( ed Humanitas)

Gândirea sătulă de impotenta cuvintelor , de lipsa lor de sens și de utilizarea excesivă a acestora, găsește forma elevată a exprimării- simbolistica. Comunicare ascunsă, esoterică, adresată nu neapărat celor "inițiați" cat celor care au atins un grad de cultură minim necesar decriptării acestor gânduri. Ascunse în fata tuturor. Gândirea sublimată tace în simboluri. Gândirea sătulă să arunce perle porcilor care nu doresc să se înalțe în cunoaștere.

Agricultura. Biblioteca

Potrivit lui Pliniu cel Bătrân ( Istoria Naturală 18:5) in anul 146 i.Ch Scipio a cucerit Cartagina. In afara bogățiilor ei, Cartagina avea una dintre cele mai mari biblioteci ale lumii antice. Punând mana pe această comoară culturală, Scipio scrie Senatului Roman întrebând ce să facă cu această pradă de război. Senatul ii răspunde că o singură carte are valoare pentru Roma, un tratat de agricultură, restul fiind inutile și recomandând să fie oferite ca pradă de război regilor africani aliați. Cultura Romei clădită pe ignorantă.

Et tu, Brutus ?

Si încă există asemenea oameni...

" Atunci când îți îndeplinești datoria, să-ți fie indiferent dacă tremuri de frig sau ți-e cald, dacă moțăi sau ai dormit suficient, dacă ești vorbit de rău sau de bine, dacă ești pe moarte sau faci altceva. Căci este una din acțiunile care țin de viata și aceasta prin care murim. Este suficient, așadar, și în cazul ei, să pregătești bine prezentul. "

Marcus Aurelius.

Atunci când ți-ai făcut datoria morală față de tine și ( abia în al doilea rand) față de alții, rezultatul general este indiferent. Căci suma acțiunilor pozitive cumulate nu poate duce decât la îmbunătățirea situației generale. Datoriile le avem față de noi și față de conștiința noastră. Conștiința, cea de care nu poți scăpa la nici o oră din zi sau din noapte și în fața căreia orice argument sau polemică este nulă. Nu este vorba de un sacrificiu. Este vorba de auto-prezervarea sinelui.

Despre sală. Versiunea stoică.

"Este semnul unei minți nătângi să zăbovească asupra celor ce țin de trup, cum ar fi să facă gimnastică vreme îndelungată, să mănânce vreme îndelungată, să bea vreme îndelungată, să se ușureze vreme îndelungată, să se împerecheze vreme îndelungată.
Acestea însă se cuvine să fie făcute de la sine: atenția toată să fie îndreptată asupra mintii. "

Epictet. Manualul.

Stoicismul care pare să capete forță în lumea modernă are reguli simple, clare, dure și antagonice modului de viata "modern-cool".  Am putea însă spera măcar să fie acordată mintii, gândirii, procesului de gândire tot atât timp cat este acordat trupului. Din faimosul "mens sana in corpore sana" a rămas doar corpore. Hedonism prost înțeles născător de depresii și aberații existențiale. Macho și curva ca expresie a ceea a ce devine preocuparea pseudo-hedonist egocentristă promovată de consumerismul modern a vieții moderne. Lumea deprivată de minte și spirit, refugiată în imediat și satisfacția animalică, duce la o sfâșiere a individului. Mai devreme sau mai târziu.
Lecțiile unui sclav-filosof, eliberat din sclavia fizică și spirituală , către sclavii (neliberați) lumii moderne.

Alterarea istoriei.

Găsesc în "Caiete" ( Ed Humanitas 2016) o însemnare a lui Emil Cioran care m-a făcut sa înțeleg perversitatea alterării"memoriei" și istoriei :
" Elie Wiesel, evreu din Sighet, din nordul Transilvaniei, îmi povestește că a revenit în orașul natal, acum doi ani. Nu se schimbase nimic, doar că lipseau evreii. Înainte de a fi ridicați de naziști, au ascuns în pământ bijuteriile și alte bunuri. El însuși își îngropase un ceas de aur. Ajuns la Sighet, trage la hotel și, în plină noapte, merge să caute ceasul. Il găsește, se uită la el, dar nu poate să-l ia. Are senzația că ar comite un furt. In orașul fantomă, orașul tău, nu întâlnește nici un cunoscut, el e singurul supraviețuitor al masacrului."

Nu am aroganta de a-l interpreta pe Emil Cioran care, în umila-mi opinie este unul dintre cele mai luminate minți ale acestui popor. Dacă mânturirea unui popor , la Judecata de Apoi, va fi făcută prin reprezentanții acestuia, poporul roman ar putea fi mântuit doar de către Cioran. 

Ceea ce m-a pus pe gânduri este relația Cioran- Elie Wiesel. Trebuie să amintesc că în aceea perioada Cioran fusese deja "acuzat" de legionarism ( da, făcuse parte din Legiune și a iubit-o imens ) de către detractorii lui. Totodată amintesc că aceste "Caietele" nu au fost destinate publicării ( pe unele din ele Cioran scriind " A fi distruse" fiind un jurnal al acestuia publicat postum), deci se elimină orice suspiciune de  disculpare.

Tot ca preambul as aminti că Institutul Elie Wiesel ( atât de susținut și finanțat de către Guvernele României ) este elaboratorul legii de condamnare a Legiunii , lege care dorește condamnarea ( și ștergerea din istorie) legionarilor Petre Tutea, Emil Cioran, Constantin Noica și a tuturor sfinților închisorilor comuniste. In numele holocaustului și sub numele lui Elie Wiesel.

Si iată că ii găsim pe cei doi - torționar și victima - fată în fată. Victima venind la "torționar" pentru a se confesa. Victima povestind "torționarului" ceea ce simte și ce regrete are. Victima, în numele căruia acum se cere ștergerea din istoria României a unor repere morale ale romanilor, căutând compania și înțelegerea legionarului Cioran.

Da. Ceva nu are sens. Sensul pierdut provine din alterarea istoriei, din manipularea abjectă a acesteia. Din căpusarea durerilor evreilor din perioada interbelica în susținerea unor interese imediate și ascunse.

Domnule Alexandru Florian, profanator și epurator de istorie românească , explicați-ne această relație "torționar"-victimă. Înainte de a cere ștergerea din memoria istoriei românești a intelectualilor legionari. 

Singurul efect al aberantei legi de condamnare a legionarismului a fost o răcire a relațiilor dintre evrei și români. Un imens deserviciu adus comunității evreiești din România și din toată lumea. Întrebarea va rămâne: ce se dorește din răcirea relațiilor dintre popoarele noastre ?
Pentru ca poporul român, când va renunța la Cioran, Noica, Eliade, Tutea și la sfinții închisorilor , își va fi pierdut sufletul.

P.S.:
Daca digresiunea mea a fost prea scurta, va mai recomand un articol :
http://www.buciumul.ro/2014/08/06/ion-halmaghi-marturii-despre-intelectuali-ai-exilului-romanesc/