Vulpea, onorea si moartea

Educatia spartana ne-a dat un nou standard asupra curajului pe care ar trebui sa il avem in fata acuzarii. Atat in cultura spartana cat si in multe alte culturi majore, pierderea vietii era preferabila pierderii onoarei. Pacat insa ca noi am decazut sub standardele istorice.

Un tanar adolescent spartan a furat o vulpe pentru a o manca. Furtul nu era descurajat de spartani ( daca se indrepta impotriva oamenilor-liberi si scalvilor) fiind un test de inteligenta. Problema era sa nu fii prins, nu sa nu furi. Din pacate tinarul a inceput sa fie suspectat de furt si adus in fata sfatului batranilor. Baietelul ascunsese vulpea sub mantia de lana pe care o purta ( singurul vesmant al spartanilor vara-iarna). In timpul discutiilor vulpea facea eforturi disperate sa scape si a inceput sa il raneasca cu ghearele pe tanar. Impasibil acesta a continuat sa raspunda interogatoriului si sa nege evidenta. Vulpea continua sa il raneasca pina cand gravitatea ranilor suferite l-au omorat pe baietel.
A murit ca un spartan rezistand interogatoriului si pastrand nealterata etica Spartei.