Craciun fericit !

Nașterea Domnului. Crăciun. 

In prag de sărbătoare am câteva gânduri pe care ( lipsit fiind e modestie) vreau sa le împărtășesc. Nu vreau sa cert sau sa dojenesc pe cineva anume. Poate doar pe mine.

Sărbătoarea Nașterii Domnului a devenit Crăciunul. Si sensul ei pare a se fi pierdut într-un brad, într-o avalanșa de cadouri, de zile libere si de o falsa modernitate. Am permis transformarea unui eveniment care ne-ar fi putut restructura prin miracolul Nașterii, într-o sărbătoare a consumului și a exceselor. Nașterea a fost simpla si aceasta simplitate am pierdut-o undeva. Am pierdut ieslea si am înlocuit-o cu excesul si opulenta. Am ignorat postul Nașterii Domnului dar am păstrat cina încărcată ce i-ar fi urmat. „Drepturi fără obligații”, viața afara de moarte, tinerețe fără bătrânețe.. Am păstrat însa cina in familie si asta mă bucura. Cina alături de prieteni, de cei dragi, prilej de recunoștință și de reafirmare a legăturilor de sânge sau de suflet.

Am regăsit un „Moș Crăciun” pe care il pierdusem printr-o înlocuire cu (acum uitatul) Moș Gerilă dar am pierdut in ieslea timpurilor Pruncul venit sa ne aducă salvarea si mântuirea. Ignorând certitudinea morții ne-am adâncit într-o căutare a veșnicei tinereți si a plăcerilor fără oprire. Stoicismului care ne-ar fi pus in fata o oglinda prea clara aceea ce suntem i-am opus un hedonism simplu si care ne consuma. Oferindu-ne jertfa hedonismului care ne promite trăire fără idea morții si plăcere nelimitata. A crede aceasta pare imposibil si totuși, mase imense, majoritare, isi petrec zilele in aceasta falsa utopie. Din păcate, mai devreme decât ne-am fi așteptat, utopia isi arata adevărata fata, iar aceasta este a unui desert in care nu mai sălășluiește nici Diavolul. La urma, ce ar mai avea el de „cumpărat” ? Din fericire nici atunci nu este prea târziu. Din fericire, niciodată nu este prea târziu.

Va doresc sa sărbătoriți Nașterea Domnului alături de familie. Daca nu v-ați făcut una a voastră, meditați la asta. Sărbătoriți-o alături de părinti. Toți avem asa ceva. Inca. Cat mai avem mame si tați si nu „părinte 1” si „părinte 2”, stați alături de ei. Daca nu puteți sărbători Nașterea Domnului, sărbătoriți Crăciunul. Daca nu puteți sărbători aceasta ( legenda moșului fiind de origine creștina), sarbatoriti…bradul. Daca nu puteți sărbători semnificația păgâna a bradului, sărbătoriți-va modernitatea înecându-va gândurile in cadouri scumpe care sa „arate” si sa va „convingă” ca sunteți in spiritul lumii moderne. 

Crăciun fericit !