Una dintre cele mai placute lectii de viata, de intelepciune voioasa, care ma incanta de fiecare data cand mi-o re-amintesc. Si o fac destul de des cand am intalniri cu ONG-uri, asistenti sociali, eco-antreprenori sau functionari publici necorupti de sistem.
Pe malul oceanului un uragan a aruncat mii de stele de mare care incep sa moara sub dogoarea soarelui. Pe faleza trec doi barbati facandu-si plimbarea de dimineata. Unul dintre ei se opreste des si arunca cate o stea de mare inapoi in mare. Apoi inca una. Mai merge, mai arunca.
Celalalt intrigat si grabit, il opreste :
- Ce faci aici? Sunt milioane de stele de mare aruncate pe tarm ! Vrei sa le arunci pe toate inapoi in mare ? Deja au inceput sa moara ! Este imposibil sa le salvezi pe toate ! Esti nebun !
Binevoitorul ii raspunde insa calm :
- Ma intreb insa care este parerea stelelor de mare pe care deja le-am aruncat inapoi in ocean. Oare si ele ma considera nebun ?
Stop smiling start thinking. Now. Postarile mele nu sunt menite a va distra ci a va destupa mintea infundata de tampenii.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Unind puncte pe hârtia memoriei.
Când ești in zona Varna este recomandabil sa vizitezi Balcicul. Un motiv ar fi ca in zona nu ai multe locuri demne de vizita (in afara ora...
-
Prea des, atât în discursul public oral ( în general televizat c ă ci prostia nu se poate manifesta plenar "decât pe sticl ă ")...
-
Semidoctul, ca si prostul, are, in străfundul golului minţii sale, conștiința inferiorității lui. Nu o recunoaște, nu înțelege de ce este ...
-
Itzic avea mare nevoie de bani si, intr-un moment de slabiciune, fura din casa rabinului ceasul acestuia de aur. Vine insa noaptea si Itzic ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu