Obiceiurile noastre

  Pentru a subjuga un popor este necesară distrugerea credințelor milenare ale acestuia, a filonului național pe care s-a clădit și a rezistat acel popor. Distrugerea trebuie să înceapă cu ducerea în derizoriu a obiceiurilor, a simbolurilor naționale și a dezrădăcinării populației. Un popor rupt din matca lui devine ușor de condus, ușor de manipulat, ușor de furat. Un popor care a fost manipulat în adoptarea unor false "obiceiuri" străine, care a fost îndemnat să își abandoneze limba și a cărui istorie este rescrisă de "istorici" străini ( străini de limba, credința și rasa acestui popor) devine o pradă ușoară pentru atacurilor concentrate și concertate ale "globalismului". Noua formă de sclavie este transnațională, globală, apartinică, apolitică, dar anti-națională, anti-statală și anti-religioasă.
  Si nu o spun doar eu, o spunea în anul 1939, în cartea "Elemente de etică pentru clasa a VIII secundara", inegalabilul Dimitrie Gusti. Care nu a fost uitat ci doar cenzurat, șters, minimalizat. Pentru că operele filosofilor, istoricilor, sociologilor romani din perioada ante și interbelică trebuiesc aruncate în uitare. Neavând un trecut și având un prezent precar vom putea avea viitorul pe care îl doresc aceia.

"[...] Dintre cele două categorii de manifestări ( mode și obiceiuri), cea care trebue să ne retină atenția mai mult. este cea din urmă. Aceasta ne ajută să înțelegem, despre obiceiuri, câteva fapte esențiale: că ele intra în alcătuirea sufletească cea mai adâncă a comunităților omenești; că ele alcătuesc o baza de continuitate spirituală a acestor comunități; că ele formează o armătură ascunsă care păstrează spiritul popoarelor egal cu el însuși și îl feresc de atingeri streine care ar fi în stare să-l scoată din matca lui; în fine, că ele nu sunt niște simple închistări sufletești, fără putință de a se mai perfecționa, ci dimpotrivă, niște trăsături puternice, fără de care vieata morală a societăților ar suferi. 
   Practicarea obiceiurilor creează mulțumiri și împăcări sufletești. Mai mult: creează atmosfera spirituală, în care înțelegerea lucrurilor devine mai clară, mai firească și mai legată de ființa noastră sufletească. Ce abstractă sau ce îndepărtată ne-ar părea, de exemplu semnificația sărbătorilor de Crăciun sau de Paști, fără mulțimea obiceiurilor care le întovărășesc ? "

 Vae victis ! De ce se temea Dimitrie Gusti nu am scapăt. Deocamdată...