Ne mandrim cu capacitatea noastra de a procesa informatiile si de a lua decizii rapide. Ceea ce insa nu luam in considerare este faptul ca ,in imensa majoritate a cazurilor, confundam rationamentul cu prejudecata. Departe de mine insa ideea de a subaprecia valoarea acesteia ! Nu am putea functiona fara prejudecati. Pur si simplu nu avem capacitatea de a analiza fiecare lucru care ni se intampla, fiecare noua informatie si a-i determina valoare de adevar. Cu atat mai greu sa mai dam si o solutie. Prejudecatile ne salveaza de un calvar care ne-ar suprasolicita capacitatile mentale.
Dar ceea ce ne salveaza ne poate si distruge. Caci prejudecatile sunt antepronuntari fie personale -bazate pe experiente deja avute-, fie de grup/comunitate/cultura. Si ele pot fi gresite. Sau se schimba. Valoarea lor de adevar este, in orice caz, discutabila.
A trai fara a contesta tot si a trece prin propria judecata este o lipsa a vietii, a propriei trairi a vietii. A respinge prejudecata si a incerca sa judeci tot duce, la nebunie sau la imposibilitatea functionarii normale in societate.
Veche dilema lipsita de raspuns...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Unind puncte pe hârtia memoriei.
Când ești in zona Varna este recomandabil sa vizitezi Balcicul. Un motiv ar fi ca in zona nu ai multe locuri demne de vizita (in afara ora...
-
Dupa cel de-al doilea razboi mondial au aparut si bancuri, oroarea fiind foarte bine combatuta cu un pic de umor si/sau sarcasm. Doi evrei...
-
Acum 72 de ani, pe 24 octombrie, după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, 51 de state au fondat Organizația Naţiunilor Unite. Po...
-
Tiranul Dionysios îi dădu să aleagă între trei curtezane; el însă le luă pe toate trei, spunând: „Paris a plătit scump alegerea uneia din t...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu