luni, 17 iunie 2013

IV sau IIII.

Iubesc ceasurile. Mecanisme perfide care par a macina timpul sau a ne da dimensiunea in care acesta ne macina pe noi. In afara lui ne-am adapta curgerii, mai normale, a timpului astronomic, solar. In mecanismul lui suntem prinsisi avand un etern Memento mori langa inima.

Despre altceva voiam sa vorbesc. M-a mirat mereu faptul ca pe cadranele unor ceasuri apare cifra romana IV ( 4) dar nu in standardul IV ci ca IIII. Initial (mult mai tanar fiind) am crezut ca prostia este mare. Dar varsta te invata sa iti pui la indoiala toate antepronuntarile tale. Si atunci incepi sa cauti.


Explicatia este,poate, simpla: cel mai vechi ceas din lume, al catedralei din Wells ( construita intre 1386 si 1392 dar mentionata prima data prin anul 700) indica cifra patru prin IIII. Ca semn de respect pentru acest veteran al cesurilor, lumea ascunsa a ceasornicarilor a adoptat insemnul "gresit". Dar a ma opri din studiu nu imi sta in fire. Am curiozitatea de a vedea cat de adanca este gaura iepurelui. De ce constructorii au ales un insemn "gresit" ? Ne amintim ca insemnul IV - al semnului 4- a fost folosit de catre lumea romana ca insemn al zeului Jupiter ( IVPPITER ). Paganism si crestinism.

Poate asta este adevarul sau poate doar a nu se crea confuzie: IV si VI sunt confundabile. Alti sapatori in istorie cred ca doar este o problema de simetrie si de frumusete.

Cel ce ne macina timpul ne macina si mintea si adevarul ramine invaluit in mister. Alchimie, esoterism si mecanica.Aceea mecanica adorata de filosofii Greciei antice. Pentru ca in banalitate sta ingropata stiinta noastra ascunsa. 

De ce iubesc ceasurile.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Unind puncte pe hârtia memoriei.

  Când ești in zona Varna este recomandabil sa vizitezi Balcicul. Un motiv ar fi ca in zona nu ai multe locuri demne de vizita (in afara ora...