Beau tutun si mă gândesc la Remo Bodei

" [...]De fapt, după cum se știe, noi nu părăsim niciodată prezentul și trăim trecutul numai în prezentul amintirii, iar viitorul numai în prezentul așteptării.

Timpul ( prezentul tridimensional, măsurat de distension animi) este, așadar, elastic; el se restrânge și se concentrează aproape punctual în atenție, dar se și lărgește "înapoi" în amintire și se prelungește "înainte" în așteptare, în proiectare, în teamă și speranță. "

Remo Bodei