J.J. Rousseau. Digresiune (rep.)

Jean-Jaques Rousseau (1712-1778). Filozof francez. Sau nu. El s-a nascut in Geneva si toata viata lui si-a semnat cartile "Jean Jaques Rousseau, Cetatean al Genevei". Francezii insa l-au ingropat in Pantheonul din Paris ca erou national francez. Mda.

Cei pasionati de politica il regasesc si admira in "Despre Contractul Social" sau in "Discurs despre originile inegalitatii".
Romanticii il admira in "Julie sau Noua Heloise". Cei pasionati de educatie vor afirma insa ca nuvela sa "Emile"  este cel mai complet si influent text despre educatie, inspirand zeci de generatii .

Rautaciosii insa vor spune ca influenta sa asupra grupului iacobin in timpul Revolutiei franceze a dus la multe asasinate/ executii total nejustificate. Mai mult, vor aduce in discutie si faptul ca el a fost Francmason declarat si de aici o intreaga teorie a conspiratiei.
Psihologii vor carcoti spunand ca a fost nevrotic, narcisist, ipohondru, masochist si avea mania persecutiei.
Sociologii nervosi vor spune ca a fost un mincinos de vreme ce nu a fost in stare sa isi creasca cei cinci copii si i-a trimis pe toti la orfelinat.

Ar trebui inventata o zicala : Fa ce zice Rousseau, nu ce a facut Rousseau.

Hm...se cam duce aura lui. In orice caz a fost un filozof cu ceva simt al umorului. Diderot ( filozof francez- vorbim despre el alta data) povesteste ca intr-o zi l-a vizitat pe Rousseau acasa la el ( in Montmorency) afland ca acesta avusese ganduri de sinucidere stand pe malul iazului. Diderot , sperand la vreo revelatie existentialista, il intreaba simplu: Si de ce nu ai facut-o?

-Pentru ca am bagat mina in apa si mi s-a parut prea rece.

 

Really......