Despre invidie...

Din pacate nu ne-au ramas mai nimic din opera filosofica a marelui sofist Hippias. Ca si in cazul hedonistilor sursele sunt fie citatele adversarilor ideologici, fie referirile facute de idealisti legate de antitezele acestor doua scoli ale gandirii antice.

Plutarh in schimb a salvat opinia lui Hippias legata de invidie, aceasta fiind de doua feluri :una corecta si una total gresita. Este corecta invidia manifestata impotriva unui om rau dar total gresita cand ea priveste un om bun. Atat laudele cand si acumularile materiale sunt pe deplin justificate in cazul omului drept, ele fiind totodata o sursa de incurajare pentru tineri. Este greu sa simti invidie in acest caz, sentimentul potrivit fiind cel de mandrie si speranta.

A nu se uita si faptul ca invidiosul sufera dublu fata de restul oamenilor: prima data din cauza neimplinirilor si problemelor personale si a doua oara din cauza "norocului" celorlalti.

Hippias este insa mai drastic vorbind despre calomie, pe care o considera un blestem si acuza legea ca fiind prea usoara. Calomia este mai grava decat hotia caci este reprezinta furtul a doua din cele mai pretioase lucruri din viata filosofica: prietenia si bunavointa. Calomia le poate distruge pe ambele.

Sofistii, curent filosofic uitat care ne-ar putea indreptat erorile sociale moderne. Vom suferi atata timp cat vom refuza sa invatam din trecut.